Un sat din România, evacuat preventiv după un atac rusesc asupra unei nave cu GPL pe malul ucrainean al Dunării

Your browser doesn’t support HTML5

În România, locuitorii satului Plauru de la Dunăre au fost evacuați luni dimineață, după ce o navă cu mii de tone de GPL a fost lovită de drone rusești, în zona portului ucrainean Ismail. Din cauza unui „pericol major de explozie”, autoritățile au decis să evacueze și satul vecin Ceatalchioi.

Este pentru prima oară când localități din România sunt evacuate ca urmare a atacurilor rusești asupra Ucrainei.

Inițial, au fost evacuate 15 persoane din satul Plauru, județul Tulcea. Dar, în după amiaza zilei, autoritățile române au decis să evacueze și satul vecin Ceatalchioi, din cauza riscului unei explozii pe nava aflată la numai 3-4 kilometri distanță, pe care a izbucnit un incendiu după atacul rusesc.

Ministerul Apărării de la București a anunțat, luni dimineața, că forțele ruse au atacat, în noaptea de 16-17 noiembrie, zone din Ucraina aflate în apropierea frontierei de pe Dunăre cu România, inclusiv o navă plină cu GPL (Gaz Petrolier Lichefiat).

Ministerul a precizat că nu au fost detectate pătrunderi neautorizate de aparate de zbor în spațiul aerian național al României.

Armata ucraineană nu a menționat în rapoartele sale atacul rusesc de la Ismail.

Însă, potrivit ministerului Apărării din Turcia, atacul a vizat nava ORINDA. Cei 16 membri ai echipajului au fost evacuați, nimeni nu a avut de suferit.

George Maladoi, viceprimarul comunei Ceatalchioi, care include satul Plauru, a declarat pentru Europa Liberă România că unii localnici au venit de dimineață la Primărie până la rezolvarea problemei. El a adăugat că echipele locale de urgență ajută la evacuarea oamenilor și a animalelor în zone mai sigure.

Daniela Tănase, o localnică din Plauru, a declarat pentru Europa Liberă România că locuitorii satului au primit ordinul de evacuare dimineață, pe la ora 10:00. „Ni s-a spus să plecăm din Plauru că există posibilitatea unei explozii a unui cargo plin cu gaz, pe partea ucraineană a Dunării”, spune ea.

„Am plecat și suntem acum în comună (Ceatalchioi), în zona primăriei, la un coleg al soțului. Noi am plecat cu mașina noastră, dar a venit ISU și i-a luat și pe cei fără mijloace de transport”, mai spune Daniela Tănase.

Cele mai recente atacuri rusești în apropierea graniței Ucrainei cu România au avut loc în noaptea de 10 spre 11 noiembrie 2025.

Atunci, o dronă rusească a căzut în zona localității Grindu, iar autoritățile au descoperit fragmente de aparate de zbor despre care autoritățile române cred că au fost implicate în atac.

Atacuri noi asupra sistemului energetic din Ucraina

Rusia a continuat atacurile aeriene asupra orașelor ucrainene, în noaptea de 16-17 noiembrie, în urma cărora cel puțin trei persoane au fost ucise în regiunea Harkov, potrivit oficialilor locali. Atacurile rusești au provocat distrugeri ale infrastructurii energetice ucrainene și în regiunile Sumî, Cernihiv, Donețk și Odesa.

Pe 17 noiembrie, Serviciul de Urgență al Ucrainei a raportat că trei persoane au fost ucise și cel puțin 13 rănite, inclusiv patru copii, într-un atac rus asupra orașului Balaklia din estul țării, un important nod feroviar din regiunea Harkov.

Informațiile nu au putut fi confirmate în mod independent și nu a fost clar imediat ce locații anume au fost lovite.

Rusia a lansat noaptea trecută și un atac aerian asupra regiunii Odesa, avariind infrastructura portuară, potrivit oficialilor locali.

Șeful administrației militare a regiunii Odesa, Oleg Kiper, a scris pe Telegram că explozii au avut loc în mai multe orașe. Kiper a precizat că, în urma atacurilor, infrastructura energetică și portuară a fost afectată, iar mai multe nave civile au fost avariate. O persoană a fost rănită.

Rusia și-a intensificat atacurile asupra instalațiilor energetice ucrainene pe măsură ce se apropie lunile de iarnă, ceea ce a provocat temeri legate de penuria de energie electrică în condițiile vremii geroase. Moscova a atacat cu regularitate și zone civile ucrainene, deși neagă că ar viza astfel de locații.

Turneul european al lui Zelenski. Kievul va primi avioane militare franceze „Rafale”

Între timp, liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a început un turneu în mai multe capitale europene importante, în încercarea de a asigura aprovizionarea Ucrainei cu energie și arme.

Luni, 17 noiembrie, Zelenski s-a întâlnit cu președintele Franței, Emmanuel Macron, în apropiere de Paris, la baza aeriană Villacoublay.

Emmanuel Macron și Volodimir Zelenski semnează un acord la baza aeriană Villacoublay, lângă Paris, Franța, 17 noiembrie 2025.

Zelenski și Macron au semnat un acord privind ajutorul militar pentru Ucraina, care include achiziționarea de către Kiev a avioanelor de vânătoare franceze „Rafale”.

Detaliile documentului nu sunt dezvăluite, dar se știe că acesta prevede livrarea de avioane de vânătoare franceze pentru Forțele Armate ale Ucrainei.

Zelenski a declarat că așteaptă să primească din Franța până la 100 de avioane „Rafale”. Mass-media ucraineană informează, de asemenea, că Kievul speră să primească sisteme de apărare aeriană și mai multe modele de drone.

Pe 16 noiembrie, Ministerul Afacerilor Externe al Franței a anunțat că Parisul, împreună cu partenerii săi, intenționează să consolideze sprijinul acordat Ucrainei și să exercite presiuni asupra Rusiei pentru încetarea războiului.

În ajunul vizitei, Zelenski a cerut partenerilor occidentali rachete suplimentare cu rază lungă de acțiune pentru a putea distruge bazele de lansare a rachetelor din adâncul teritoriului Rusiei. Franța s-a angajat anterior să trimită rachete cu rază medie de acțiune Aster pentru apărarea Ucrainei.

Președintele ucrainean mai are programată o vizită în Spania pe 18 noiembrie.

Gaze din Grecia, pe fondul scandalului de corupție din Ucraina

În încercarea de a atenua criza energetică provocată de atacurile aeriene rusești, Zelenski s-a deplasat la Atena pe 16 noiembrie, unde a semnat un acord pentru importul de gaz natural lichefiat din SUA, începând de luna viitoare și până în martie 2026.

Măsura vine în contextul în care Zelenski a promis să reformeze sectorul energetic marcat de scandaluri, încercând să atenueze indignarea provocată de acuzațiile de corupție la scară largă.

Autoritățile ucrainene de combatere a corupției au anunțat pe 10 noiembrie o „operațiune de amploare”, invocând fapte de corupție în valoare de zeci de milioane de dolari în sectorul energetic și implicarea unor oficialități de rand înalt.

Printre figurile cheie ale scandalului este și Timur Mindici, fost partener de afaceri al președintelui Zelenski, care a fugit în Polonia.

Investigația este desfășurată de instituțiile anticorupție cărora Zelenski a încercat să le reducă puterea în vară, înainte ca cele mai mari proteste de la invazie să-l oblige să dea înapoi.

Rămâne de văzut dacă schimbările vor fi suficiente pentru a reduce presiunea asupra lui Zelenski și a-i satisface pe aliații occidentali ai Kievului, care au îndemnat liderul ucrainean să facă mai mult pentru a stopa corupția endemică, în timp ce țara continuă să lupte împotriva invaziei rusești la scară largă.

Cu informații furnizate de Serviciul ucrainean al RFE/RL, Reuters și Europa Liberă România

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te