Dumitru Brumaru a povestit în instanță, pe 4 noiembrie, că a lucrat șofer la compania „Dufreemol”, care aparține unui alt beneficiar al furtului miliardului, oligarhul fugar Ilan Șor. În 2013 sau 2014, șeful de garaj al companiei i-ar fi anunțat pe toți șoferii că, dacă vor să lucreze în continuare, trebuie să semneze niște acte la notar. Brumaru spune că a acceptat propunerea deoarece se temea să-și piardă locul de muncă. Astfel, el a semnat acte prin care a fost angajat fictiv ca director al companiei „Elcometprim”.
Potrivit hotărârii de condamnare a lui Ilan Șor la 15 ani de închisoare în legătură cu „furtul miliardului”, compania „Elcometprim” a fost utilizată pentru spălarea banilor obținuți fraudulos de la Banca de Economii. De exemplu, în una din tranzacțiile descrise în dosar, pe contul acestei firme au ajuns 5 milioane de dolari.
„Ștampilam ceva. Ceva cu milioane ori sute de milioane, ori zeci de milioane. M-au speriat sumele”, a povestit martorul. El susține că peste un an a refuzat să mai semneze acte și a fost invitat la notar pentru a transmite compania unui cetățean străin – „posibil, din Rusia sau din Ucraina”.
Brumaru a precizat că notarul care s-a ocupat de toate tranzacțiile avea oficiul în clădirea din care Plahotniuc își coordona afacerile – „Global Buisness Center” (GBC). Alți martori audiați în instanță pe 4 noiembrie au povestit că acolo lucra notara Olga Bodnarciuc. Aceasta este judecată într-un dosar separat pentru fals în acte publice în interesul unei organizații criminale în legătură cu „furtul miliardului”.
Procurorul Alexandru Cernei și avocații Lucian Rogac și Ion Vîzdoaga au observat că declarațiile martorului din instanță diferă de cele date la urmărirea penală. De exemplu, în 2020 el spunea că pentru semnarea actelor i s-a promis o remunerare lunară de 300 de dolari, dar a fost plătit cu 170 de dolari. În instanță, el a spus că nu a primit bani.
Totodată, bărbatul declarase procurorului că „Elcometprim” făcea parte din holdingul lui Șor și că acesta era beneficiarul companiei, iar în instanță a spus că nu știe cui aparținea compania.
„Nu admit că am spus minciuni la urmărirea penală”, a declarat martorul după întrebări repetate.
Procurorul Alexandru Cernei (în mantie) și reprezentantul Ministerului Finanțelor la o ședință de judecată în dosarul lui Vladimir Plahotniuc.
Semnături falsificate
Alți trei martori susțin că au aflat de la procurori că semnăturile lor au fost falsificate și utilizate în diferite tranzacții financiare. Fosta administratoare a clubului de noapte „Drive”, Alina Deliana, a povestit că în 2014 era recepționistă în GBC, fiind angajată la „Prime Management” (compania fondată de Plahotniuc în 2010 și condusă o vreme de finul său, Andrian Candu).
În 2020, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a recunoscut-o pe Alina Deliana în calitate de bănuită pe cinci capete de acuzare, printre care spălare de bani în proporții deosebit de mari și delapidări. Ea a descris perchezițiile și ancheta drept „un coșmar”. „A fost un șoc pentru mine, o fată simplă, cu un copil de trei luni si altul de 4 ani, să mă trezesc la 7:00 сu mascați înarmați [la ușă]”, a mărturisit femeia.
Procurorii au stabilit ulterior că, deși semnătura Alinei Deliana figura în registrele notarei Olga Bodnarciuc, ea se afla în acea perioadă în SUA și nu ar fi avut cum să le semneze. În plus, expertiza grafologică a demonstrat că semnătura ei a fost falsificată.
Un alt martor, Valeriu Volcov, îl știe pe Plahotniuc din 2006, când ambii lucrau la compania petrolieră „Petrom” (Plahotniuc – director general și Volcov – merceolog). Peste câțiva ani, Volcov i-a vândut lui Plahotniuc două automobile și o vreme acesta a coordonat activitățile organizațiilor teritoriale ale Partidului Democrat din Cimișlia și Basarabeasca.
În 2020, Volcov a fost bănuit de spălare de bani în legătură cu activitatea companiei „Longford”, iar după expertiză s-a adeverit că și semnătura lui a fost falsificată. Martorul a spus în instanță că nu a avut nicio legătură cu această companie.
Avocații Ion Vîrdoaga (stînga) și Lucian Rogac (dreapta) la ședința de judecată.
O altă martoră, care a fost consultantă economică în compania „Prime Management”, a declarat că semnătura ei a apărut într-un document legat de compania „Sigmateli”, pe care nu l-a văzut. Jurnaliștii de investigații de la Rise.md au scris că în 2010-2011 Plahotniuc a donat acestei companii 20 de milioane de euro, iar în 2011 „Sigmateli” a devenit proprietara unei vile din Franța și a unei cabane de la poalele masivului Mont Blanc.
La ședința din 4 noiembrie au fost audiați șase martori ai acuzării, iar numărul total al martorilor audiați începând cu 27 octombrie a ajuns la 17 de persoane, din cele 51 din lista procurorilor.
Vladimir Plahotniuc a refuzat și de această dată să fie escortat în instanță, motivând din nou că nu a reușit să-și studieze dosarul până la capăt. Avocatul său, Lucian Rogac, a spus presei că Plahotniuc deja „și-a făcut concluziile” despre caz.
După ce a fost timp de 6 ani în căutare internațională, oligarhul Vladimir Plahtoniuc a fost reținut în iulie 2025 în Grecia și extrădat în R. Moldova pe 25 septembrie. El este acuzat în mai multe dosare penale de escrocherie și spălare de bani, dar pledează nevinovat. Acum se află în arest în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te