Autoarea acordului cu SUA despre mineralele rare, Iulia Sviridenko, devine prim-ministră a Ucrainei. Ce urmează

Noua prim-ministră a Ucrainei, Iulie Sviridenko, la tribuna Radei Supreme de la Kiev, înainte de a primi votul de învestitură, pe 17 iulie 2025

Parlamentul Ucrainei a aprobat joi candidatura Iuliei Sviridenko, la funcția de prim-ministră. Fostă viceprim-ministră și ministră a Economiei, ea preia șefia guvernului într-o remaniere văzută ca o încercare de a aduce un suflu nou în țara afectată de război și de a întări relația cu Statele Unite.

La votul din 17 iulie în Verhovna Rada, Sviridenko, în vârstă de 39 de ani, a obținut o majoritate confortabilă de 262 de voturi din 450, în timp ce 22 de deputați au votat împotrivă și 26 s-au abținut.

Economistă de profesie, noua șefă a guvernului de la Kiev este cunoscută în cercurile de la Washington, după ce a jucat un rol-cheie în încheierea acordului privind mineralele rare între Ucraina și SUA.

Ea îl înlocuiește pe Denis Șmîhal, care a fost cel mai longeviv premier din istoria Ucrainei și care a fost numit acum în funcția de ministru al Apărării, în contextul în care președintele Volodimir Zelenski vrea să extindă producției interne de armament a Ucrainei.

Înainte de votul privind numirea sa, Șmîhal a declarat în fața parlamentului că forțele armate ucrainene au nevoie de un sistem „orientat către soldatul ucrainean”, care să îi asigure toate resursele necesare, la patru ani și jumătate de invazie rusească la scară largă.

Iulia Sviridenko, prezentându-și prioritățile în parlamentul de la Kiev, pe 17 iulie 2025

Prioritățile guvernului Sviridenko

Când a fost desemnată prim-ministră, la începutul săptămânii, Sviridenko a spus că prioritatea sa este „asigurarea apărării și securității Ucrainei și garantarea stabilității statului nostru”, explicând că se va concentra pe eficiență.

„Aparatul de stat nu are dreptul să irosească resursele și potențialul țării”, a spus ea.

Deși mutările lui Zelenski au scopul principal de a revitaliza efortul de război, remanierea este privită și ca o încercare a președintelui de a îmbunătăți comunicarea și cooperarea cu administrația Trump.

Andrii Sibiha, ministrul de Externe al Ucrainei, care a participat la mai multe runde de discuții cu reprezentanți americani, a fost reconfirmat în funcție. În schimb, Oksana Markarova, ambasadoarea Ucrainei în SUA considerată prea apropiată de fosta administrație Biden, a părăsit postul.

Zelenski a propus-o în locul ei pe Olha Stefanișina. Responsabilă până acum cu integrarea europeană și euroatlantică a Ucrainei, ea este o figură cunoscută și la Chișinău datorită contactelor cu autoritățile moldovene în vederea avansării comune a celor două țări către aderarea la UE.

Nominalizarea ei la funcția de ambasadoare în SUA a fost o surpriză, după ce Zelenski îl menționase anterior și pe fostul ministru al apărării, Rustem Umerov, ca posibil candidat pentru acest post. Până la aprobarea de către parlament a numirii sale, Stefanișina va îndeplini rolul de emisar special al Ucrainei în SUA.

Într-un mesaj postat pe Telegram imediat după ședința parlamentară din 17 iulie, Zelenski a anunțat că, săptămâna viitoare, vor urma și alte schimbări în diplomația ucraineană pe care le pregătește împreună cu ministrul de Externe.

Fosta viceprim-ministră ucraineană pentru integrarea euroatlantică, Olha Stefanișina (stânga), la o întâlnire la Chișinău cu omoloaga sa moldoveană, Cristina Gherasimov, pe 30 aprilie 2025

Acordul privind mineralele

Membră a guvernului de la Kiev încă din 2021, noua prim-ministră a Ucrainei a salvat primăvara aceasta un acord prin care SUA primesc acces la dezvoltarea zăcămintele de minerale rare ale Ucrainei.

Donald Trump a făcut din acest acord o componentă esențială a politicii sale față de Ucraina, afirmând că Statele Unite trebuie să fie compensate pentru ajutorul oferit Kievului, în valoare de aproximativ 175 de miliarde de dolari, de la invazia rusească la scară largă din februarie 2022 încoace.

Semnarea acordului eșuase în februarie în urma faimosului schimb de replici tensionate între Trump și Zelenski din timpul întrevederii lor din februarie în Biroul Oval al Casei Albe.

Sviridenko a fost cea care a relansat apoi discuțiile, semnând acordul în aprilie, la Washington, împreună cu ministrul american al Finanțelor, Scott Bessent. Înțelegerea prevede înființarea unui fond de investiții pentru reconstrucția Ucrainei, SUA având dreptul să împartă profiturile generate de noile proiecte din sectorul energetic și minier din Ucraina.

Trump a prezentat acordul ca fiind o garanție pentru interesele americane în ceea ce privește apărarea și reconstrucția Ucrainei.

Iulia Sviridenko și ministrul american de Finanțe, Scott Bessent, prezentând camerelor de luat vederi acordul privind mineralele rare semnat de ei la Washington, pe 30 aprilie 2025

Negocieri de pace în impas și schimbare de tactică

Pe fondul nemulțumirii exprimate de Trump față de lipsa unor progrese în negocierile de pace cu Rusia, Ucraina încearcă să profite de moment pentru a consolida acordurile privind livrările de armament și alte forme de sprijin din partea Casei Albe.

Săptămâna aceasta, Trump a anunțat că va vinde armament Alianței Nord Atlantice în vederea transferului acestuia către Ucraina. Este cel mai important semnal de susținere dat de Trump de la preluarea mandatului în ianuarie.

Între timp, Zelenski a dezvăluit că el și președintele american au discutat și despre un „mega-acord” prin care SUA ar urma să achiziționeze pentru uzul propriu drone produse în Ucraina.

Într-un interviu pentru New York Post, pe 17 iulie, președintele ucrainean a spus că discuțiile sale recente cu Trump s-au concentrat tocmai pe un posibil contract privind dronele, iar în schimbul unei cooperări militare mai profunde cu SUA, Kievul îi poate împărtăși experiența sa de luptă și de testare a noilor tehnologii în război.

După Serviciul ucrainean al RFE/RL și Reuters

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te