Călin Georgescu, trimis în judecată pentru propagandă legionară

Georgescu sosind la procuratură, la București, pe data de 27 mai 2025, când i s-au adus la cunoștință mai multe acuzații legate de activitatea sa politică.

Fostul candidat ultranaționalist la președinția României, Călin Georgescu, a fost trimis în judecată miercuri pentru propagandă legionară. După o recentă înăsprire a legii care pedepsește astfel de delicte, el ar putea fi condamnat la maximum cinci ani de închisoare.

Georgescu este acuzat de procurori că în perioada 16 iunie 2020 - 16 mai 2025, cu diferite ocazii, a promovat în public idei, concepții și doctrine fasciste, legionare și xenofobe, făcând cultul mareșalului Ion Antonescu, condamnat definitiv pentru crime de război, pe care l-a elogiat prezentându-l ca pe un erou național.

Acuzațiile sunt cuprinse într-un comunicat de presă care - potrivit uzanțelor - nu dă numele persoanei trimise în judecată. Presa de la București l-a identificat imediat, însă, pe fostul candidat la președinția României.

Dosarul trimis miercuri în judecată cuprinde doar infracțiunile legate de promovare legionară. În februarie, procurorii îl puneau sub urmărire penală pe Georgescu pentru șase infracțiuni, inclusiv încercare de răsturnare a ordinii constituționale. Aceste acuzații se află încă în faza anchetei.

Călin Georgescu se află sub control judiciar începând din data de 26 februarie, având mai multe interdicții, printre care să părăsească țara fără încuviințarea autorităților judiciare, și nu are voie să posteze pe rețelele de socializare conținut cu caracter legionar, fascist, antisemit, rasist sau xenofob.

Trimiterea în judecată a lui Georgescu a fost criticată miercuri de George Simion, liderul partidului de extremă dreapta AUR, care a spus că arată „fața dictatorială” a „regimului” de la București.

Șocul toamnei românești

Călin Georgescu, un fost agronom devenit politician, în vârstă de 63 de ani, a șocat România și Europa în toamna anului trecut, când a dat peste cap sondajele de opinie pre-electorale câștigând primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale.

Înaintea turului al doilea, Curtea Constituțională l-a anulat însă pe primul, invocând posibile interferențe rusești în campanie.

Georgescu a eșuat în încercarea de a obține prin instanță dreptul să participe la turul al doilea, la care urma să se confrunte cu progresista Elena Lasconi. Suporterii lui au organizat o vreme proteste de stradă, în special în capitală.

În luna iunie, parlamentul român a înăsprit pedepsele pentru constituirea de organizații de tip fascist, până la zece ani de închisoare, dar și pentru propaganda ideilor de tip legionar. Aceasta pare să fie acuzația principală adusă lui Georgescu, care riscă mai nou cinci ani de închisoare, dacă va fi găsit vinovat.

„Descalificarea” ultranaționalistului român a fost condamnată de personalități de extremă dreapta din Europa, dar și de aripa dură a Partidului Republican din SUA, în frunte cu vicepreședintele american JD Vance.

Într-un discurs fără precedent de critic la adresa unor aliați europeni, la Munchen, în februarie, Vance a criticat țările care „nu respectă voința alegătorilor”, spunând că dacă democrația românească a putut fi deraiată de niște postări pe rețele, atunci nu prea era solidă, de la bun început.

Georgescu, care s-a pronunțat în campanie împotriva ajutorului pentru Ucraina invadată de Rusia, neagă că ar fi fost ajutat de Moscova să câștige primul tur al alegerilor prezidențiale. Ele s-au repetat în mai, anul acesta, când „moștenitorul” ideologic al lui Georgescu, liderul AUR George Simion, a pierdut la scor, în turul al doilea, în fața progresistului Nicușor Dan, un fost activist și primar al Bucureștiului.

Marea majoritate a românilor din R. Moldova au votat atât la alegerile anulate, cât și la cele repetate, cu candidații pro-europeni, nu cu Georgescu sau cu Simion.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te