Aveam eu un cunoscut, un soi de agricultor al tranziţiei. Omul acela mereu îmi lămurea cît de complicat e să supravieţuieşti în RM, ocupîndu-te de agricultură. De multe ori l-am compătimit. Da, e dificil să faci bani cu agricultura în RM.
Your browser doesn’t support HTML5
Cartofiori pentru dăinuirea noastră!
Ei bine, omul acela cultiva cartofi. Şi am avut eu într-o bună zi o revelaţie. De ce să cumpăr eu cartofi din magazine sau de la piaţă, dacă pot să cumpăr cartofiori de la bunul meu cunoscut? Nu e mai OK să cumperi legume de la cunoscuţi? Aceştia n-o să-ţi dea marfă dubioasă. Te simţi mai sigur cu oamenii cunoscuţi. Aşa că i-am cerut agricultorului să-mi aducă cîteva kilograme de cartofiori. Mă gîndeam chiar să devin clientul lui fidel.
Însă agricultorul s-a schimbat la faţă cînd a auzit propunerea mea. A ezitat o vreme, apoi mi-s zis aşa: „Ştii, frate. Eu n-o să-ţi vînd cartofi. Chestia e că nu sunt cartofii mei foarte buni, au ei un mic defect. Adevărul e că nici eu nu-i mănînc. Îi cultiv numai ca să-i vînd altora. De aceea, mai bine cumpără la magazin”.
Am rămas perplex. Nu ştiam că agricultorul nu mănîncă ceea ce cultivă. Adică omul creştea cartofiori numai pentru popor, cartofiori dubioşi. I-am mulţumit că cel puţin a fost sincer cu mine. Şi m-am gîndit: dar cîţi asemenea agricultori, care cultivă legume pentru dăinuirea noastră, are RM? O mai fi vreunul? Ce credeţi?