Datele finale ale recensământului din 2024 arată că, în ultimii 10 ani, populația municipiului Chișinăului a crescut cu aproape 8%, ajungând la peste 720.000. E mai mult decât populația cumulată a celor mai mari regiuni de dezvoltare: Centru (670.000) și Nord (aproximativ 609.000).
Spor natural... artificial
Este o creștere, într-un fel, artificială, consideră Olga Găgăuz, care conduce Centrul de Cercetări Demografice al Institutului Național de Cercetări Economice de la Chișinău.
Experta afirmă că populația capitalei a crescut pe seama migrației interne – de la sate la orașe, într-un proces tot mai accentuat de urbanizare a R. Moldova, și nu din contul natalității.
Această creștere a populației Chișinăului, crede experta, este un fenomen temporar. Ritmurile se vor tempera, deoarece potențialul de tineri care se mai pot stabili în Chișinău e la etapa de epuizare. Dar și costul vieții în capitală este foarte ridicat, iar asta îi determină pe unii fie să revină în localitățile de baștină, fie să emigreze, a specificat Olga Găgăuz într-o discuție cu Europa Liberă.
Urbanizarea accelerată a suburbiilor
Municipiul Chișinău are în componența sa 18 suburbii, inclusiv șapte cu statut de oraș. Comuna Stăuceni, cu o populație de peste 11.200, a devenit oraș anul trecut. Alte câteva pot obține acest titlu, deoarece întrunesc condițiile.
Cele mai populate suburbii sunt Durlești (26.300 de locuitori), Codru (18.100), Sângera (12.300), Băcioi (12.000), Bubuieci (11.200), Trușeni (11.000). Populația lor este mai mare decât a multor dintre centrele raionale.
Într-o analiză publicată pe blogul său, expertul Veaceslav Ioniță explică, pe exemplul Durleștiului, efectele „suburbanizării accelerate”, care a făcut ca acest oraș să devină „o extensie rezidențială” a Chișinăului și „al treilea oraș ca mărime din țară”. De la 15.300 de locuitori, datele cu care se opera până în 2023, localitatea a ajuns să numere mai bine de 26.300 de oameni, conform recensământului din 2024. Este o creștere spectaculoasă de peste 75%, localitatea devenind atractivă și pentru dezvoltatorii imobiliari.
În următorii 2-3 ani, populația orașului Durlești ar putea trece de 30.000, iar acesta „nu este doar un salt demografic, ci o schimbare de paradigmă în percepția dinamicii urbane din R. Moldova”, consideră Ioniță.
Și demografa Olga Găgăuz crede că populația suburbiilor Chișinăului ar putea crește în continuare, pe fondul migrației interne, iar urbanistul Victor Stratulat susține că tot mai mulți locuitori ai Chișinăului vor prefera să investească în locuințe din afara orașului.
Aflux zilnic de un milion de oameni
Populația în creștere pune Chișinăul în fața mai multor provocări, cum ar fi accesul la infrastructura socială și la piața muncii. În capitală este concentrat peste 60% din potențialul economic al R. Moldova, iar Chișinăul absoarbe, practic, toată forța de muncă din suburbii și din raioanele adiacente.
Demografa Olga Găgăuz estimează că un milion de oameni vin zilnic în capitală. În situația în care Chișinăul face față cu greu unei asemenea situații, municipalitatea ar trebuie să fie preocupată de o mai bună planificare urbană și de creșterea accesului la locuri de muncă bine plătite, susține experta.
Pe fondul creșterii cererii de locuințe în Chișinău, prețul mediu pentru un metru pătrat de spațiu locativ a ajuns la circa 1.600 de euro, dar în centrul orașului variază între 2.000 și 7.000 de euro.
„E nevoie de minim 20-30 de mii de locuințe pentru a tempera cererea destul de mare și pentru a opri creșterea galopantă a prețurilor”, afirma expertul imobiliar Victor Cernomorcenco într-un podcast al Europei Libere.
Victor Stratulat este un tânăr urbanist moldovean, cu studii făcute în Danemarca și Suedia. El a relatat Europei Libere că, în lipsa unor planuri urbanistice și zonale, capitala moldoveană „se dezvoltă haotic” și, în mare parte, așa cum cred dezvoltatorii imobiliari.
Accesul populației la infrastructura socială (drumuri, parcuri, piețe, școli, grădinițe, spitale etc.) devine tot mai complicat, iar fluxul mare de unități de transport (peste 350.000) care circulă zilnic pe arterele Chișinăului, îngreunează și mai mult viața oamenilor.
„Observ un dezinteres al autorităților locale pentru colectarea datelor exacte pentru elaborarea politicilor în acest sens, iar acțiunile lor sunt făcute mai mult la nivel intuitiv”, a afirmat urbanistul într-o discuție cu Europa Liberă.
În cursul ultimilor 50 de ani, populația Chișinăului a fost marcată de diverse oscilații demografice. La sfârșitul perioadei sovietice (1989–1991), pe fondul unor procese demografice pozitive, capitala avea cam 677.000 de locuitori, după care a urmat o scădere constantă. Populația orașului a început să crească din nou, începând cu 2014, ajungând acum la peste 720.000 de locuitori.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te