Într-o convorbire telefonică, Trump le-a zis liderilor europeni și președintelui ucrainean Volodimir Zelenski că dorește să se întâlnească cu Putin, posibil săptămâna viitoare, și apoi să organizeze un summit cu Putin și Zelenski, în cadrul eforturilor sale de instalare a păcii.
Kremlinul pare să fi primit cu entuziasm ideea unor discuții față în față între Trump și Putin, dar este mult mai rezervat în privința unui summit trilateral. Între timp, rămâne neclar dacă Trump va impune Rusiei sancțiunile promise, dacă nu se ajunge la o încetare a ostilităților.
După întâlnirea dintre Putin și Witkoff, iată trei întrebări cheie și câteva posibile răspunsuri.
A obținut Putin o victorie?
La câteva ore după întâlnirea de la Moscova, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că Trump va decide în 24-36 de ore dacă va aplica noi sancțiuni împotriva Rusiei și a țărilor care cumpără petrol rusesc – cu alte cuvinte, până pe 8 august, termenul limită stabilit de Trump pentru ca Rusia să pună capăt războiului.
În orice caz, Putin a obținut ceea ce și-a dorit întotdeauna: un loc la masa negocierilor cu Statele Unite, mai întâi sub forma întâlnirii cu Witkoff și, ulterior, dacă se va concretiza, prima sa întâlnire cu un președinte american în ultimii patru ani și prima cu Trump de la preluarea celui de-al doilea mandat al acestuia, în ianuarie.
Atât Trump, cât și Iuri Ușakov, principalul consilier de politică externă al lui Putin, au declarat că cei doi președinți s-ar putea întâlni chiar săptămâna viitoare.
Putin pare să fie cel care va beneficia cel mai mult de o întâlnire bilaterală, care, cel puțin pentru moment, i-ar lăsa pe Zelenski și pe susținătorii europeni ai Kievului pe dinafară.
„Trump și Putin se află într-un impas de când Trump a anunțat termenul limită”, a afirmat Sam Greene, analist și profesor de politologie rusă, într-o postare pe rețeaua de socializare Bluesky, pe 6 august.
„Aceste discuții – dacă vor avea loc, desigur – reprezintă o cale de ieșire”, a scris Greene. „Un progres suficient pentru ca Trump să poată afirma că amenințările sale au funcționat, dar insuficient pentru ca Putin să pară că cedează. Însă, pentru Rusia este o mișcare mai bună decât pentru oricine altcineva.”
Va avea loc summitul trilateral?
Acest lucru va depinde în parte de poziția Rusiei, care a respins în mod constant ideea unei întâlniri cu Zelenski, sugerând că aceasta ar trebui să aibă loc numai după ce părțile vor fi aproape de semnarea unui acord de pace, nu doar a unui acord de încetare a focului.
Acest moment pare foarte îndepărtat, având în vedere diferențele enorme dintre pozițiile Rusiei și Ucrainei, care persistă în privința mai multor chestiuni importante, inclusiv cele teritoriale și de securitate, în ciuda celor trei runde de discuții directe din Turcia, care au avut loc începând cu jumătatea lunii mai. Putin a respins oferta lui Zelenski de a se întâlni față în față atunci când cele două părți au avut prima rundă de negocieri la Istanbul.
În timp ce Zelenski a promovat ideea unei întâlniri trilaterale cu Trump în comentariile sale din 7 august, Ușakov a respins-o. „Propunem, în primul rând, să ne concentrăm pe pregătirea unei întâlniri bilaterale cu Trump și considerăm că este foarte important ca această întâlnire să fie un succes și să fie productivă”, a spus oficialul rus.
Mai târziu, în aceeași zi, Putin a declarat că nu are nimic împotriva unei întâlniri cu Zelenski, dar că mai întâi „trebuie create anumite condiții” și că, deocamdată, aceste condiții sunt „departe”, potrivit agenției ruse de știri Interfax.
„Dacă putem ajunge la un compromis acceptabil atât pentru ucraineni, cât și pentru ruși, atunci cred că există posibilitatea ca președintele să organizeze o întâlnire la care să participe atât Putin, cât și Zelenski, pentru a încerca să rezolve această problemă”, a declarat el. „Așadar, trebuie să ne apropiem în această privință.”
Între timp, pentru Putin, o întâlnire cu Trump ar putea fi o șansă de a presa Statele Unite să accepte unele dintre condițiile formulate de Rusia pentru un acord de încetare a focului sau de pace și de a încerca să convingă Washingtonul să facă presiuni asupra Kievului pentru a le accepta înainte de organizarea oricăror discuții trilaterale.
Your browser doesn’t support HTML5
Cel puțin opt morți la Kiev, după un nou bombardament rusesc
În ultimele săptămâni, Trump l-a criticat în repetate rânduri pe Putin, afirmând că Statele Unite nu primesc decât „o mulțime de prostii” de la el, reproșându-i că, deși spune că vrea pace, ucide civili în atacuri aeriene nemiloase asupra Ucrainei.
Așadar, Trump s-ar putea să nu se lase influențat de eforturile Moscovei de a arunca vina pe Kiev pentru lipsa progreselor în direcția păcii, dar Putin ar putea considera că, oricum, nu are nimic de pierdut din întâlnirea cu președintele american.
Este Rusia pregătită pentru concesii?
Trump nu a explicat ce anume constituie „progresul semnificativ” pe care a afirmat că l-a obținut la întâlnirea lui Witkoff cu Putin. Rubio a sugerat că principalul rezultat este că Statele Unite au acum „o mai bună înțelegere a condițiilor în care Rusia ar fi dispusă să pună capăt războiului”.
El nu a oferit detalii, dar a spus: „Cred că elementele cheie ale oricărui sfârșit al războiului vor fi de natură teritorială” și a adăugat că, pentru a se ajunge la pace, „vor trebui să existe concesii din partea rușilor și, bineînțeles, concesii din partea ucrainenilor”.
Rusia a preluat controlul asupra Crimeii și a unor părți din estul Ucrainei în 2014 și ocupă acum aproximativ o cincime din țară, inclusiv aproape toată regiunea Luhansk și părți importante din regiunile Donețk, Zaporoje și Herson, pe care Moscova le revendică acum în mod nefondat ca aparținând Rusiei.
Pe lângă neutralitatea Ucrainei și limitarea strictă a dimensiunii armatei sale, una din condițiile formulate de Moscova pentru un acord de pace este recunoașterea internațională a acestor regiuni ca aparținând Rusiei – lucru pe care Kievul îl consideră inacceptabil.
Putin și alți oficiali ruși au afirmat în repetate rânduri că Moscova intenționează să cucerească cele patru regiuni ucrainene prin forță, dacă nu va putea face acest lucru prin negocieri, și nu au existat indicii publice că această poziție s-ar fi schimbat, deși analiștii militari spun că forțele ruse ar avea dificultăți în atingerea acestui obiectiv și nu ar putea să o facă în viitorul apropiat.
Ilan Berman, vicepreședinte senior la American Foreign Policy Council și membru al consiliului de administrație al RFE/RL, a declarat că se îndoiește că Rusia este pregătită să facă concesii.
- Te-ar putea interesa și: Când o să primească Ucraina arme cumpărate de NATO din SUA? Nu foarte curând
„Este greu de imaginat că cererile părții ruse la masa negocierilor vor fi diferite de obiectivele pe care Rusia încearcă să le atingă pe câmpul de luptă”, a declarat Berman pentru serviciul rus al RFE/RL. „Până în prezent, Kremlinul nu a renunțat la cererile sale maximaliste și nu există motive să credem că Moscova este pregătită pentru compromisuri, nici măcar în chestiuni minore.”
Tatiana Stanovaia, analist senior la Carnegie Russia Eurasia Center, a afirmat, de asemenea, că Rusia nu pare dispusă să-și schimbe poziția sau să-și reducă pretențiile.
„Nu observ nicio schimbare substanțială în tactica Rusiei față de Trump sau Ucraina”, a scris Stanovaia pe X.
„Witkoff a călătorit la Moscova și a auzit exact ceea ce ar fi auzit indiferent de presiunea sancțiunilor: că războiul s-ar putea termina în orice moment, cu condiția să fie abordate așa-numitele «cauze profunde»”, a scris ea.
„Indiferent de modul în care sunt formulate aceste condiții, ele se reduc la aceeași cerere: Ucraina să înceteze să mai opună rezistență, Occidentul să oprească livrările de arme, iar Kievul să accepte condițiile Rusiei, care se reduc, de fapt, la o capitulare de facto.
Articol preluat de pe rferl.org.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te