Potrivit specialiștilor de la Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP), în lunile calde ale anului, numărul toxiinfecțiilor alimentare este în creștere.
„Temperaturile crescute permit o multiplicare mai rapidă a agenților microbieni ce cauzează apariția toxiinfecțiilor alimentare. De asemenea, unii microbi elimină toxine, ceea ce duce la creșterea riscului ca în perioada de vară să avem și intoxicații alimentare”, explică epidemiologa Natalia Caterinciuc.
Copiii mici, vârstnicii, femeile însărcinate și persoanele cu imunitatea scăzută pot face forme mai grave de toxiinfecție și intoxicații alimentare.
„Vara nu trebuie să evităm anumite produse, dar trebuie să le cumpărăm în locuri autorizate (unde au certificate medico-veterinare) și să le pregătim în spații sigure, respectând normele igienice”, precizează Natalia Caterinciuc.
Astfel, specialiștii recomandă să preparăm și să păstrăm corect alimentele; să le ținem aparte pe cele crude și cele gătite, pentru a evita contaminarea; să le gătim la temperaturi înalte și să folosim ustensile separate pentru preparare.
Și scăldatul în locuri neautorizate ar putea fi o sursă de infecție. „Înghițirea apei contaminate din aceste bazine duce la apariția bolilor diareice acute”, spune Natalia Caterniciuc.
De asemenea, potrivit medicului, în mediul înconjurător, inclusiv în apă și produse alimentare, există peste 200 de agenți patogeni care pot cauza boli diareice acute. Aceștia pot fi transmiși atât de oamenii bolnavi, cât și de insecte – muște, gândaci, rozătoare. Carnea sau ouăle contaminate pot fi surse de infecție.
Anual, în perioada caldă a anului, în R. Moldova se înregistrează între 16 și 20 de mii cazuri de boli diareice acute, cele mai multe fiind la copii.
Care este diferența dintre intoxicații și toxiinfecții alimentare
Intoxicațiile alimentare sunt cauzate de ingerarea de toxine (substanțe toxice) deja formate în alimente. Bacteriile sau microorganismele nu trebuie să fie vii în momentul consumului, este suficient ca toxinele lor să fie prezente în aliment.
De exemplu, intoxicația cu toxina stafilococică (produsă de Staphylococcus aureus) sau botulismul (toxina botulinică produsă de Clostridium botulinum).
Simptomele apar rapid (chiar în câteva ore) și includ greață, vărsături, dureri abdominale, uneori diaree. În majoritatea cazurilor, fără febră.
Toxiinfecții alimentare sunt cauzate de ingerarea de alimente contaminate cu bacterii sau virusuri vii, care se înmulțesc în intestin și pot produce toxine acolo.
Organismul reacționează atât la prezența agentului patogen, cât și la toxinele produse de acesta.
De exemplu, salmoneloza, infecțiile cu E. coli, Campylobacter, Listeria, etc.
Simptomele apar mai lent, în 12-72 de ore după consum, și includ diaree severă (uneori cu sânge), febră, dureri abdominale, crampe, greață și vărsături.
În ambele maladii, este cazul să bei multă apă, ceai slab sau soluții de rehidratare. Evită alimentele grele și optează pentru orez, banane, pâine prăjită.
Nu lua medicamente antidiareice fără sfatul medicului. Mergi neapărat la doctor dacă simptomele durează mai mult de două zile, ai febră mare, sânge în scaun sau semne de deshidratare.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te