Armin Laschet va fi candidatul pentru funcţia de cancelar al partidelor conservatoare din Germania, Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi Uniunea Creştin-Socială (bavareză). Desemnarea lui Laschet care, în prezent este primul ministru al land-ului federal occidental, Renania de Nord-Vestfalia şi şeful Uniunii Creştin-Democrate, nu este o surpriză. Nominalizarea pune capăt unor speculaţii şi controverse care în ultimele săptămîni au avariat imaginea creştin-democraţilor, încleştaţi într-o bătălie surdă cu partidul „soră” din Bavaria, Uniunea Creştin-Socială (CSU). Lupta s-a dus între cei doi rivali, liderul creştin-socialilor bavarezi şi premierul Bavariei, ambiţiosul şi cameleonicul Markus Söder şi pragmaticul Armin Laschet. Desemnarea lui Laschet este echivalentă cu victoria liniei politice a Angelei Merkel. Un candidat Söder ar fi însemnat un nou stil politic, mai populist şi mai agresiv, care ar fi contribuit la un soi de orbánizare locală şi o polarizare mai accentuată a vieţii publice.
Your browser doesn’t support HTML5
Cine va deveni cancelara sau cancelarul Germaniei?
De remarcat este faptul că la nivel federal alegătorii s-au pronunţat într-o proporţie de 63 la sută pentru Söder. Numai 29 de procente dintre persoanele cu drept de vot şi-ar fi dorit ca Armin Laschet să conducă viitorul guvern german.Precizăm că sondajul s-a făcut înaintea desemnării ecologistei est-germane, Annalena Baerbock, la funcţia de cancelară.
Barometrul politic, 16.4. 2021 (Grafic: TV/ZDF)
Din barometrul politic dat publicităţii la sfîrşitul săptămînii trecute se desprind preferinţele actuale ale electoratului pentru diferitele partide politice care vor participa la alegeri. Astfel, pentru partidele conservatoare, Uniunea Creştin-Democrată şi Uniunea Creştin-Socială (bavareză) ar vota 31 la sută dintre cetăţeni. Pe locul doi se situiază Partidul Ecologist pe care-l preferă 21 la sută din electorat. Social-democraţii ar obţine 14 la sută din voturi, partidul naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD) 11 la sută, Partidul liberal (FDP) 9 la sută şi Partidul Stîngii 7 la sută.