Răspunsul scurt la întrebarea de mai sus este nu. Legislația moldoveană prevede că o asemenea decizie poate fi luată doar de o instanță judecătorească, nu de consilierii municipali.
„Decizia Consiliului municipal Chișinău, pur și simplu, nu are putere juridică”, spune juristul Andrei Lutenco de la Centrul de Politici și Reforme, o organizație neguvernamentală.
Pentru interdicție s-au pronunțat, la votul din 15 mai, consilierii municipali din Mișcarea Alternativa Națională a primarului Ion Ceban, cei socialiști și comuniști, iar consilierii partidului de guvernământ PAS au ieșit din sală fără să-și precizeze poziția.
În timp ce organizatorii marșului spun că se vor plânge Consiliului Egalității, expertul Lutenco spune că „asistăm, în cel mai bun caz, la un exercițiu pur politic, iar în cel mai rău, la un caz de abuz și de împiedicare a exercitării unui drept constituțional”.
Dimpotrivă, autoritățile locale sunt obligate să asigure desfășurarea manifestațiilor în siguranță. Protestele trebuie să fie pașnice, să nu incite la ură sau violență și să nu pună în pericol securitatea națională.
După ce lege ne ghidăm?
Dreptul de a protesta sau de a organiza întruniri este prevăzut în Constituție.
Legea nr. 26/2008 reglementează clar cum se organizează protestele, mitingurile sau marșurile. Adunările trebuie să aibă loc în spații deschise și să respecte câteva condiții de bază.
În cei 17 ani de la adoptarea legii, problemele și abuzurile au apărut, mai degrabă, la aplicarea ei, spune Andrei Lutenco.
„Sunt și anumite tendințe care îngrijorează - de exemplu, mai multe cazuri în care marșurile și protestele au fost redirecționate fără temei sau numărul în creștere al proceselor-verbale întocmite de poliție participanților și organizatorilor”, declară Lutenco.
Câte tipuri de întruniri există?
Legea definește întrunirea drept o „prezență temporară și intenționată” a unui grup de cetățeni, care se află împreună cu scopul de a exprima „idei sau atitudini”.
Actuala legislație prevede următoarele tipuri de întruniri:
- Spontane - organizate imediat, ca o reacție „la cald” la un eveniment. Nu au nevoie de notificare prealabilă, deși ar fi de dorit ca intenția să fie comunicată cel puțin verbal autorităților.
- Cu puțini participanți - orice întrunire la care participă mai puțin de 50 de persoane. Nici aici nu este nevoie de notificare prealabilă.
- Simultane - întrunirile care au loc în același loc, dar organizate de grupuri diferite. Aici autoritățile au unele pârghii, dar trebuie să găsească un consens între cei care doresc să organizeze evenimentele. În caz contrar, se aplică principiul „primul venit, primul servit”.
Reglementările privind întrunirile nu se aplică în cazul manifestațiilor religioase, sportive sau comerciale.
Cine poate fi organizator?
Oricine - persoană fizică sau organizație - poate organiza o întrunire, atât timp cât respectă regulile stabilite de lege.
Adică, trebuie trimisă o notificare scrisă la primărie, cu cel puțin 5 zile înainte, care să includă:
- datele organizatorului;
- scopul, locul, data și ora întrunirii;
- traseul (dacă e marș), durata și numărul aproximativ de participanți;
- ce sprijin/ servicii sunt solicitate de la autorități (ordine publică, salubrizare etc).
Organizatorii trebuie să respecte traseul și programul anunțat, să desemneze un coordonator și să mențină ordinea publică.
În cazul municipiului Chișinău, mai multe detalii despre întrunirile planificate pot fi găsite pe platforma dedicată acestor evenimente.
Ce nu e permis?
Autoritățile pot interveni și dispersa întrunirea dacă sunt admise ilegalități, participanții refuză să părăsească locul la cerere sau sunt încălcate alte condiții legale.
Răspunderea pentru încălcări revine organizatorilor.
În plus, accesul poate fi restricționat temporar în cazul în care au loc unele lucrări pe porțiunile prevăzute de organizatori sau în cazul unor evenimente oficiale, bunăoară, Ziua Independenței sau cea a Vinului.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te