Hotărârea Adunării Populare (organul legislativ al autonomiei găgăuze) a fost adoptată în 2023 la propunerea spicherului de atunci, Dmitri Constantinov, care susținea că întreținerea unui consiliu electoral cu statut permanent ar fi prea costisitoare. În opinia lui, ar fi mai bine ca acesta să funcționeze doar în perioadele electorale, iar economiile ar ajunge la 1,5 milioane de lei anual.
Deși Constantinov a negat că inițiativa lui era motivată politic, unii colegi deputați l-au acuzat că a creat intenționat un vid legislativ, care a adus la blocarea proceselor electorale în autonomie.
Decizia aleșilor locali a fost atacată în instanță de Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat, iar punctul final în această dispută a fost pus abia acum de instanța supremă. Între timp, în lipsa unei autorități electorale locale, Comratul nu a putut să organizeze alegeri pentru Adunarea Populară, mandatul căreia a expirat pe 12 noiembrie.
Ce urmează?
Încheierea Curții Supreme de Justiție este irevocabilă, astfel că autoritățile de la Comrat trebuie să reanimeze Consiliul Electoral Central din autonomie, cu statut permanent.
Vice-spicherul Gheorghe Leiciu a spus Europei Libere că, cel mai probabil, Adunarea Populară se va convoca săptămâna viitoare și va reaproba componența consiliului, astfel încât acesta să poată organiza alegerile stabilite pentru data de 22 martie 2026.
Consiliul Electoral de la Comrat este format din nouă membri – câte trei din partea Adunării Populare, a Executivului autonomiei găgăuze și a instanțelor de judecată. Mandatele actualilor membri expiră în februarie 2026. Unii dintre ei sunt plecați din țară, alții s-au retras între timp, astfel că posturile vor trebui completate.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te