În competiție pentru șefia Procuraturii Generale se află Alexandru Machidon, care a devenit procuror general interimar după plecarea lui Munteanu și Victor Furtună, care conduce din 2023, tot ca interimar, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).
Legea prevede că viitorul procuror general trebuie să promoveze în prealabil evaluarea externă a integrității etice și financiare. Cunoscută publicului larg cu numele de „vetting”, este o procedură introdusă de guvernarea PAS, care spune că are scopul să elimine din sisteme figurile compromise.
Ambii candidați au parcurs mai multe etape ale vetting-ului, iar Victor Furtună inclusiv etapa interviului în fața membrilor comisiei de vetting, la sfârșitul lunii iulie curent. Dar comisia nu s-a pronunțat încă în niciunul din cele două cazuri, iar cuvântul final în privința promovării vetting-ului de către un procuror îl are tot CSP.
Legea mai spune că la funcția de procuror general pot candida persoane „cu o reputație ireproșabilă”, care au o experiență de cel puțin 10 ani în domeniul dreptului, în R. Moldova sau peste hotare, dintre care cel puțin 5 ani ca judecător, procuror, avocat sau ofițer de urmărire penală.
Procurorul care l-a cercetat pe Stoianoglo
Ambii candidați vin din sistemul procuraturii, dar unul s-a remarcat prin participarea la un dosar de răsunet, anume Furtună.
El și-a început cariera de procuror în 2011, în Procuratura sectorului Buiucani din mun. Chișinău, iar ulterior a fost procuror în Procuratura municipiului Chișinău și Procuratura Anticorupție.
Procurorul Victor Furtună a ajuns în vizorul opiniei publice după ce a pornit mai multe dosare penale pe numele fostului procuror general Alexandr Stoianoglo.
Furtuna a devenit mai cunoscut în spațiul public în toamna lui 2021, când a condus grupul de urmărire penală în dosarele care au dus la demiterea fostului procuror general Alexandr Stoianoglo, un rival al președintei Maia Sandu, împotriva căreia a candidat și la prezidențiale, în 2024.
Potrivit declarației sale de avere pentru 2024, Furtună a avut în acel an venituri salariale de peste 481 de mii de lei. Familia sa a mai primit alocații pentru copii de 6.936 de lei românești, ceea ce înseamnă că el, soția sa sau ambii dețin și cetățenia României, și alte 2.000 de euro trecuți în declarație drept „cadouri de la rude apropiate”.
Familia Furtuna mai are în proprietate un garaj, două apartamente cu suprafețe de circa 78 metri pătrați fiecare și alte proprietăți imobiliare. De asemenea - o mașină Toyota Auris, dobândită în 2023 cu 150 de mii de lei, și un ATV de 10 mii de lei.
„Cuceririle” lui Machidon în sistemul procuraturii
Și Alexandru Machidon a lucrat la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.
Devenit procuror în 2008, a activat la Procuratura raionului Criuleni până în 2023, când a fost numit procuror-șef interimar al Procuraturii raionului Orhei.
De aici, a urcat în carieră rapid, dar a fost mereu numit ca interimar: în iunie 2024, în postul de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, PCCOCS, iar din mai 2025, în cel de procuror general.
Președinta Maia Sandu l-a prezentat pe Alexandru Machidon, noul Procuror General interimar, echipei Procuraturii Generale pe 29 mai.
Prezentându-l echipei Procuraturii Generale pe 29 mai, președinta Sandu declara că, împreună cu întreaga societate, mizează pe „responsabilitatea, patriotismul și capacitatea” lui Machidon de a „conștientiza pericolele majore la adresa țării și a cetățenilor și de a acționa în interesul acestora”.
Conform declarației sale de avere pe 2024, Machidon a încasat un salariu anual de 405.637 de lei. Tot în 2024, a obținut 22.927 de lei din diurne, iar alți 3.200 de euro (circa 63.000 de lei) - cu ocazia unui eveniment de familie.
Procurorul deține un apartament de 65,6 metri pătrați în capitală, achiziționat în 2018 cu 45.000 de euro, și un automobil BMW 520 D, evaluat la 26.000 de euro.
După parcurgerea tuturor etapelor, candidatul ales de CSP pentru funcția de procuror general este propus spre numire șefei statului. Dar legea îi permite să respingă candidatul, dacă există motive.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te