Cum a fost abandonată ideea de a crea o curte anticorupție în R. Moldova și cu ce a fost înlocuită

Vedere de pe holul Curții Supreme de Justiție.

Autoritățile moldovene au renunțat la ideea de a crea o curte anticorupție. Dosarele de corupție, cât și cele legate de securitatea națională vor fi examinate de complete specializate, în instanțele de la Chișinău. Decizia a fost salutată de Comisia de la Veneția în opinia sa din 16 iunie.

Peste aproape 2 ani după ce președinta Maia Sandu a cerut înființarea unei curți anticorupție, deputații din partidul de guvernământ, Acțiune și Solidaritate (PAS), au renunțat la această idee. În noiembrie 2023, Parlamentul a adoptat în prima lectură „Legea cu privire la sistemul judecătoresc anticorupție”, iar în februarie 2025, deputata PAS Veronica Roșca a înregistrat un amendament la textul de bază, care este, de fapt, o lege nouă, numită „Legea cu privire la mecanismul de judecare a cauzelor de corupție și a celor conexe corupției”.

Noua variantă prevede că pe lângă Judecătoria Chișinău va fi creat un Colegiu anticorupție, din care vor face parte 15 judecători. În complete a câte trei, ei vor examina cazurile de corupție în care figurează demnitari de rang înalt, funcționari publici și aleși locali din municipiile Chișinău, Bălți, Cahul și Comrat sau în care mita depășește jumătate de milion de lei.

Poate fi vorba, de exemplu, de șeful Marelui Stat Major al Armatei Naționale, directorii Fiscului și Vămii, angajați ai Centrului Național Anticorupție și ofițeri de informații și securitate.

Judecătorii din Colegiul anticorupție vor examina și dosarele de spionaj, trădare de patrie și complot împotriva Republicii Moldova, precum și cazurile de corupție electorală și finanțare ilegală a partidelor politice.

Iar pe lângă Curtea de Apel Centru (fosta Curte de Apel Chișinău) vor fi create două complete, a câte trei judecători, cu aceeași specializare.

De ce autoritățile au renunțat la primul proiect de lege

Inițial, autoritățile moldovene au explicat Comisiei de la Veneția că vor să creeze o instanță separată, pe motiv că sistemul judecătoresc ar fi corupt, iar dosarele de rezonanță – examinate prea lent.

Prezentându-i noul proiect de lege, deputații au spus că nivelul corupției în sistem a scăzut datorită vettingului: în ultimii 2 ani, circa 20% din judecători au demisionat fie pentru că nu au vrut să fie verificați, fie pentru că nu au trecut evaluarea.

De asemenea, în februarie 2024, prin decizia Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), la Judecătoria Buiucani au fost create complete specializate pentru examinarea dosarelor de corupție. Potrivit raportului Comisiei Europene din octombrie 2024, acest lucru a accelerat examinarea unor dosare penale cu 30%.

Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, cunoscută cu denumirea „Comisia de la Veneția”, a studiat primul proiect de lege în 2023, iar al doilea, în iunie 2025. În opinia publicată pe 16 iunie, experții au salutat decizia Chișinăului de a renunța la crearea unei instanțe separate.

Comisia a apreciat că autorii noului proiect au ținut cont de recomandările sale din 2023, de exemplu, au exclus prevederea că „stilul de viață” al judecătorilor specializați va fi monitorizat sau că vor fi preselectați de o comisie specială. În noua formulă, ei vor fi aleși prin concurs de CSM, ca toți ceilalți.

Ce recomandă Comisia de la Veneția

Experții cred că autoritățile de la Chișinău trebuie să clarifice condițiile în care Colegiul anticorupție va examina infracțiunile împotriva securității statului și criteriile după care CSM va selecta judecătorii.

Comisia a recomandat, de asemenea, să fie revizuit numărul de judecători în completele care vor activa la Curtea de Apel. „Un număr limitat de judecători – în special la nivel de apel – implică un risc de blocaje procedurale. Astfel de blocaje ar putea apărea în situații care necesită retragerea judecătorilor specializați în combaterea corupției din cauza conflictelor de interese sau a altor impedimente”, au explicat autorii opiniei. Ei au propus să fie creată o listă cu judecători supleanți, care ar putea fi invitați în locul titularilor.

Pentru a-i motiva pe judecători să se angajeze în aceste funcții, autoritățile le promit că, după cel puțin 5 ani de activitate, vor putea primi o indemnizație de concediere. Aceasta va constitui 65% din produsul rezultat din înmulțirea salariului mediu lunar cu numărul de ani lucrați în sistem.

Judecătorii au spus Comisiei de la Veneția că ar prefera un adaos la salariul lunar, iar experții au fost de acord cu ei și au recomandat autorităților să prevadă, cel puțin, o plată unică anuală pentru judecătorii anticorupție.

Comisia mai crede ar trebui să fie asigurată o rotație eșalonată, pentru a evita înlocuirea simultană a tuturor judecătorilor din completele anticorupție.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te