Proiectul Strategiei Energetice a R. Moldova până în anul 2050, prezentat vineri, 12 septembrie, la Chișinău, a fost elaborat de autorități și experți pe parcursul a peste doi ani.
Costul total estimat pentru implementarea obiectivelor Strategiei se ridică la circa 43 de miliarde euro, ceea ce este egal cu aproape două PIB-uri și jumătate anuale ale R. Moldova.
Energia, „cheia” de la ușa UE
La conferința de prezentare a documentului pentru consultări publice, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a afirmat că implementarea Strategiei va asigura „independența energetică deplină” a țării. Ministrul a atras atenția că accentul va fi pus pe producerea energiei electrice locale, astfel ca peste 80% din curent să provină din surse regenerabile. Junghietu a remarcat că R. Moldova a reușit deja să se „debaraseze” de șantajul energetic rusesc.
Iar directorul Secretariatului Comunității Energetice (ECRB Regulatory Board), Artur Lorkowski, a spus că „energia este cheia care va deschide ușile R. Moldova în UE” și că implementarea Strategiei va accelera calea R. Moldova spre comunitatea europeană. Unul dintre obiectivele Strategiei este reducerea de la aproape 80% până la 40 la sută a dependenței energetice a Moldovei de factorii externi, a observat Lorkowski.
Electrificarea, întâi de toate
Strategia Energetică a R. Moldova 2050 stabilește opt obiective majore, dar și multiple măsuri sectoriale din domeniul energetic, dar cele mai importante se referă la integrarea în piața unică a UE; decarbonizarea (reducerea emisiilor de CO2), eficientizarea energetică și tranziția la sursele de energie regenerabilă.
Autoritățile promit să asigure țara cu „energie curată”, sigură și la prețuri accesibile.
În următorii 25 de ani, R. Moldova va pune accent pe electrificare, astfel ca energia electrică să înlocuiască o parte din consumul de gaze și să elimine, peste cinci ani, definitiv cărbunele. Totuși, până în 2050 gazele naturale vor continua să fie o componentă importantă a mixtului energetic din R. Moldova.
Către 2050, circa 90% din necesarul de curent la nivel național va fi asigurat din surse interne regenerabile – energie solară și eoliană, biomasă și cogenerare (CET-uri). Cota energiei electrice în consumul final de energie în R. Moldova ar urma să crească până la 65%.
În contextul utilizării la nivel european a hidrogenului în schimbul gazelor naturale, Strategia ia în calcul că R. Moldova ar putea deveni „un coridor de tranzit” al hidrogenului dinspre Ucraina către Europa.
Experții care au elaborat documentul admit și dezvoltarea unor reactoare nucleare modulare mici cu capacitatea de 300 MW, ceea ce poate reduce semnificativ importul de energie electrică.
Cât și în ce sectoare se va investi
Autorii Strategiei spun că investițiile totale estimate pentru următorii 25 de ani se vor ridica la circa 43 de miliarde de euro.
Cele mai consistente investiții – 17,5 miliarde de euro – ar urma să fie direcționate în dezvoltarea „infrastructurii verzi” pentru mobilitate și electrificarea transportului. Până în 2030, ponderea vehiculelor electrice și hibride se va ridica la 15%, iar în 2025 ar urma să ajungă la 73%. Acum această pondere e de 4%.
Peste 9 miliarde de euro vor fi direcționate la renovarea clădirilor și trecerea la încălzire electrică, iar 8,5 miliarde de euro – pentru noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile.
Pentru decarbonizare și modernizarea încălzirii centralizate au fost calculate investiții de 5,5 miliarde de euro. Restul fondurilor ar urma să fie investite în eficiență energetică, digitalizare, dezvoltarea sistemelor pentru folosirea hidrogenului.
Realizarea obiectivelor ar genera economii anuale estimate la 355 de milioane de euro în 2030 și la peste 1 miliard de euro în 2050.
Rețele de distribuție învechite
În cadrul dezbaterilor proiectului de Strategie, directorul pentru gestiunea energiei de la compania de distribuție „Premier Energy”, Sergiu Petrea, și-a exprimat îngrijorarea față de starea actuală a rețelelor electrice de transport în situația în care se anticipează că presiunea pe acestea va crește de 4-5 ori.
Chiar și proiectul Strategiei Energetice arată că cele circa 6,3 mii de kilometri de rețele electrice din R. Moldova au un grad foarte ridicat de uzură, având riscuri sporite de exploatare. Peste 83% din liniile electrice aeriene și peste 80% din stațiile electrice gestionate de „Moldelectrica” funcționează de 30-40 de ani. Peste 90% din cele 340 de transformatoare electrice au o vechime de peste 20 de ani.
Iar Ion Efros de la oficiul Băncii Mondiale la Chișinău a sugerat că ar trebui să se țină cont și de durabilitatea rețelelor de gaze, din perspectiva că prin ele va „curge” hidrogen.
Conform datelor oficiale, o bună parte a conductelor principale de gaze sunt din perioada sovietică, având peste 40-50 de ani de exploatare continuă. Asta impune reparații capitale și înlocuiri pe tronsoanele critice pentru a asigura funcționarea sigură a acestora. În prezent, întreaga rețea de transport al gazelor naturale însumează circa 1.682 de kilometri de conducte.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te