Adunarea Populară a Găgăuziei încă nu a stabilit data desfășurării alegerilor și nici nu se știe exact când ar putea să ia o decizie în acest sens. În 2023, spicherul Dmitri Constantinov a dizolvat autoritatea electorală de la Comrat, iar alta în loc nu a fost creată.
În această situație, nu are cine organiza nici scrutinul pentru legislativul local, nici alegerile bașcanului, în eventualitatea în care Evghenia Guțul va fi condamnată definitiv sau i se va impune interdicția de a ocupa funcții de stat pentru o anumită perioadă.
De ce alegerile nu vor avea loc în acest an
„Nu mă apuc să zic dacă alegerile vor avea loc sau nu în acest an”, și-a exprimat incertitudinea vicepreședintele legislativului găgăuz, Gheorghi Leiciu, solicitat de Europa Liberă. El a accentuat că principalul impediment este faptul că lipsește autoritatea electorală locală.
Directorul portalului găgăuz laf.md, Vitali Gaidarji, exclude însă probabilitatea că alegerile vor mai avea loc în acest an. Legea prevede ca autoritatea electorală să fie formată cu cel puțin 90 de zile până la alegeri, dar acest lucru nu s-a întâmplat, își explică poziția Gaidarji.
Mai mult, punctul final în dosarul în care este contestată dizolvarea vechii componențe a Consiliului Electoral Central de la Comrat va fi pus abia spre sfârșitul lunii noiembrie.
„Este un blocaj, un cerc închis. Cu siguranță, alegerile găgăuze vor fi organizate la anul, eventual, concomitent cu cele ale bașcanului”, a menționat Gaidarji într-o convorbire cu Europa Liberă.
Adunarea Populară de la Comrat numără 35 de deputați pe un mandat de patru ani. Alegerile se desfășoară în baza sistemului electoral majoritar în 35 de circumscripții electorale uninominale. Legea prevede că organul legislativ găgăuz se constituie pe coraportul: un deputat la 5 mii de alegători, condiția fiind ca fiecare localitate din autonomie să aibă cel puțin un deputat.
Deputatul găgăuz opozant Alexandr Tarnavski crede că Adunarea Populară tergiversează premeditat stabilirea unei date a alegerilor, reieșind din interese de grup. „Scuzele Adunării Populare că nu poate fixa o zi pentru desfășurarea alegerilor legislative locale nu sunt justificate”, susține el. Tarnavski spune că a depus o cerere în judecată prin care vrea să oblige legislativul de la Comrat să adopte o decizie în acest sens, dar demersul său nu a fost încă examinat.
„Cred că vor tergiversa artificial cât de mult posibil stabilirea datei alegerilor pentru că nu le convine să facă un scrutin acum”, a opinat Tarnavski în discuția cu Europa Liberă. Deputatul susține că acest lucru nu convine, din punct de vedere politic, majorității din legislativul local, care este controlată de oligarhul Ilan Șor.
Și Vitali Gaidarji este de părere că actualele autorități de la Comrat au creat această situație premeditat, deoarece „s-au intersectat mai multe interese”, în special cele ale lui Șor, care s-ar teme să piardă controlul în organul legislativ.
Șeful Oficiului Cancelariei de Stat în Găgăuzia, Serghei Cernev, a declarat la postul public de televiziune Moldova 1 că, cel mai probabil, actuala administrație de la Comrat ar ținti luna mai 2026 pentru organizarea alegerilor.
Vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghi Leiciu, crede că și autoritățile centrale ar trebui să intervină pentru a elimina unele neconcordanțe dintre legile autonomiei și cele naționale.
Un legislativ local cu atribuții limitate
Situația din Găgăuzia pare să creeze și probleme ce țin de legitimitatea actualului organ legislativ găgăuz. Acesta, după expirarea mandatului, nu va putea adopta, de pildă, bugetul autonomiei pentru anul 2026.
Dar Gheorghi Leiciu nu vede o problemă în asta. El spune că instituția își va exercita mandatul până la alegerea unei noi componențe.
De cealaltă parte, Vitali Gaidarji observă că, după 16 noiembrie, Adunarea Populară de la Comrat va avea atribuții limitate: nu va putea adopta legi locale, inclusiv bugetul autonomiei pentru anul 2026, iar în acest caz regiunea se va ghida de un buget provizoriu bazat pe cel din 2025.
Asta și explică faptul că la ultima „ședință scandaloasă” a Adunării Populare a fost majorată nejustificat partea de venituri a bugetului pentru acest an, ceea ce înseamnă că decidenții se pregătesc de situația în care autonomia va trebui să funcționeze în baza unui buget provizoriu, a explicat Gaidarji.
Alegeri concomitente: pentru legislativ și guvernator
Dar situația se complică și în eventualitatea organizării unui scrutin pentru alegerea bașcanului. Totul depinde – spune Leiciu – de hotărârea pe care o vor lua pe 8 octombrie judecătorii în dosarul actualei guvernatoare a Găgăuziei, Evghenia Guțul, condamnată, pe 5 august, la 7 ani de închisoare de prima instanță pentru participare la finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”.
Evghenia Guțul a fost aleasă bașcan din partea Partidului Șor pe 14 mai 2023, cu peste 52% de voturi, și învestită la 19 iulie 2023. Este al optulea bașcan al Găgăuziei și primul condamnat la detenție.
Gheorghi Leiciu admite că alegerile bașcanului vor avea loc concomitent cu cele pentru legislativul găgăuz, dar și în această situație apare blocajul ce ține de lipsa organului electoral. Cel puțin la această etapă.
Deputatul Alexandr Tarnavski spune că și în cazul eventualelor alegeri ale bașcanului „situația este destul de complicată”, deoarece procesul de condamnare ar putea dura.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te