Ce s-a întâmplat
Rezultatele alegerilor aprobate de CEC pe 5 octombrie arată că partidul condus de Vasile Costiuc a obținut 5,62% din voturi și îi revin șase mandate în noul parlament.
Tot CEC a spus însă, într-o decizie din 3 octombrie, că „Democrația Acasă” a încălcat regulile de finanțare a campaniei electorale, în special în ceea ce privește promovarea intensă pe TikTok și că a primit sprijin din partea unui politician străin, George Simion, liderul partidului AUR din România, care este persoană indezirabilă în Republica Moldova.
CEC a dat un avertisment „Democrației Acasă” și i-a tăiat alocațiile financiare din bugetul public pentru un an. Încălcările comisie de partidul lui Costiuc, a spus CEC, ar fi justificat chiar aplicarea celei mai dure sancțiuni – anularea înregistrării în cursa electorală a „Democrației Acasă”. Însă, „de vreme ce ziua alegerilor s-a consumat” și această sancțiune nu mai poate fi aplicată, CEC a pasat Curții Constituționale decizia dacă validează sau nu rezultatele acestei formațiuni.
„Instanța de jurisdicție constituțională, dacă va considera judicios (...), poate să se pronunțe și asupra acestui aspect în procesul de confirmare a legalității alegerilor, dar și eventual de validare sau invalidare a mandatelor de deputat”, a spus CEC.
Ce spun experții?
Că atribuțiile Curții Constituționale în ceea ce privește validarea alegerilor sunt strict limitate de legislație și Constituție, iar instanța poate invalida rezultatul alegerilor doar dacă constată „falsificări de o asemenea amploare încât să influențeze rezultatul final”.
Alexandru Arseni, unul dintre autorii Constituției, care împărtășit Europei Libere această analiză, mai spune că, într-un astfel de scenariu extrem, singura soluție a Curții ar fi să anuleze întregul proces electoral și să ceară organizarea de noi alegeri, nu să elimine selectiv unii concurenți.
Alexandru Bot, juristul comunității WatchDog de la Chișinău, este de acord și el, explicând că nicio lege nu permite explicit invalidarea vreunui mandat de deputat. „Nici Constituția, nici Codul Electoral nu oferă Curții temeiuri pentru a invalida mandatele Partidului Politic Democrația Acasă pe baza unor fapte deja sancționate”, a scris Bot într-o postare pe Facebook.
O părere asemănătoare are și fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase. „Controversa privind cele 6 mandate ale partidului Democrația Acasă a fost alimentată de speculații publice, nu de fapte juridice”, a scris Tănase într-o postare proprie pe rețelele de socializare online, adăugând: „Este improbabil ca la ședința Curții Constituționale din 16 octombrie să apară surprize majore. Cel mai probabil, rezultatele alegerilor vor fi confirmate”.
Și Tănase, și Bot spun că, din moment ce CEC a aplicat deja sancțiuni „Democrației Acasă”, formațiunea nu mai poate fi sancționată a doua oară de către Curtea Constituțională. Dacă ar fi dorit să obțină invalidarea celor șase mandate, a mai scris Bot în postarea sa, CEC ar fi trebui să ceară acest lucru în mod clar Curții Constituționale și să se abțină de la propriile sancțiuni.
De la stânga la dreapta, primii șase candidați de pe listele partidului DA și viitori deputați dacă CC le validează mandatele: Alexandru Chițu, Ana Țurcan-Oboroc (a treia din stânga), Vasile Costiuc, Valentina Meșină, Alexandru Verșinin, Sergiu Stefanco
Ce s-ar întâmpla dacă rezultatul „Democrației Acasă” ar fi anulat?
O asemenea decizie ar marca o premieră pentru Republica Moldova, când un partid cu rezultate care îi permit să intre în parlament, adică peste pragul electoral de 5%, este descalificat după alegeri și își pierde mandatele.
Analistul politic Nicolae Negru a spus Europei Libere că, într-o asemenea eventualitate, voturile care au mers la „Democrația Acasă” se reîmpart între ceilalți concurenți electorali care au intrat în parlament, asemenea voturilor date pentru concurenții care nu au depăși pragul electoral.
Într-un asemenea caz, la redistribuirea mandatelor între concurenții electorali rămași, partidului de guvernământ PAS i-ar reveni 58 de mandate în loc de 55, Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei – 27 de mandate în loc de 26, Blocul Electoral Alternativa – 9 în loc de opt, iar Partidului Nostru 7 mandate în loc de șase.
Deznodământul va fi dat, așadar, de Curtea Constituțională pe 16 octombrie. Hotărârea instanței trebuie apoi publicată în Monitorul Oficial, iar din acel moment, președinta Maia Sandu poate emite decretul de convocare a primei ședințe a noului Parlament.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te