Țara baltică cu 2,8 milioane de locuitori, care a fost anterior sub dominație sovietică, a spus că dorește să-și întărească apărarea în acest context, scrie AFP. Lituania are în prezent graniță cu exclava rusă Kaliningrad și cu Belarus, aliatul Moscovei.
Peste 120 de state au semnat convenția care interzice achiziția, utilizarea și producția acestui tip de armament. Parlamentul de la Vilnius a decis însă în iulie să se retragă din acest acord, pe care Lituania l-a semnat în urmă cu aproape două decenii.
Ministrul Apărării, Dovile Šakalienė, a declarat că retragerea nu vizează doar tipul de arme pe care Lituania intenționează să le achiziționeze.
Vorbind la postul public de radio, oficialul a subliniat că este vorba și despre transmiterea unui „mesaj strategic”, potrivit căruia Lituania este pregătită „să folosească absolut orice”, dacă va fi necesar.
Munițiile cu dispersie sunt rachete și bombe care explodează în aer deasupra țintei, împrăștiind numeroase dispozitive explozive mai mici. Acestea sunt controversate din cauza ratei ridicate de eșec la detonare, ceea ce face ca multe dintre ele să rămână pe sol ca muniții neexplodate, reprezentând un pericol pentru civili., notează dpa.
Dar Lituania, care este membră UE și NATO, le consideră o măsură de apărare „extrem de eficientă”. Autoritățile și-au motivat decizia de retragere din convenția care le interzice și prin faptul că nici o altă țară care se învecinează cu Rusia, cu excepția Norvegiei, nu a semnat această convenție.
Retragerea țării din acest acord a fost criticată de grupurile și activiștii pentru drepturile omului. Amnesty International a calificat decizia drept „dezastruoasă”, Human Rights Watch a numit-o „alarmantă”, iar Comitetul Internațional al Crucii Roșii (ICRC) a avertizat că aceasta „slăbește protecțiile esențiale pentru civili”.
„Retragerea Lituaniei este fără precedent, deoarece niciun stat nu a denunțat vreodată un tratat umanitar global”, a spus ICRC într-un comunicat de presă.
Guvernul lituanian spune că ia în considerare și o retragere dintr-o altă convenție, care interzice minele antipersonal. Deși armata și Ministerul Apărării susțin inițiativa, liderii politici au amânat decizia, dorind să afle dacă și aliații regionali ar lua măsuri similare.
Ceva mai la nord, în Finlanda, forțele armate analizează încă din vara trecută posibilitatea reintroducerii minelor antipersonal, dar până acum nu s-a luat nicio decizie.
Convenția privind interzicerea minelor antipersonal din 1997, adoptată în urma unui efort global pentru interzicerea acestor arme din cauza impactului devastator asupra civililor, are în prezent 164 de state semnatare.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te