Comisia Electorală Centrală (CEC) a anunțat duminică, 24 august, că pentru scrutinul parlamentar vor fi deschise 301 secții de vot în afara țării, cu peste 60 mai multe față de cele 234 deschise la alegerile prezidențiale din 2024, unde au votat aproape 330.000 de moldoveni. Dintre acestea, patru secții vor procesa buletinele de vot trimise prin poștă.
Cele mai multe secții vor fi în țările cu comunități mari de moldoveni – Italia, Germania, Franța, România, Marea Britanie, SUA, Irlanda și Spania. În Rusia, Ucraina și Israel vor fi doar câte două secții, din motive de securitate.
Cetățenii moldoveni aflați în străinătate pot vota la orice secție, indiferent de statutul lor în țara gazdă. Alegătorii din SUA, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda, Islanda, Japonia, Coreea de Sud, Australia și Noua Zeelandă pot folosi ca metodă alternativă votul prin corespondență. Până acum, 2.606 persoane s-au înregistrat pentru votul prin corespondență. Plicurile cu buletine de vot vor fi trimise cu cel puțin 20 de zile înainte de scrutin, iar voturile trebuie recepționate în Moldova cu cel mult două zile înainte de alegeri pentru a fi valabile.
Mai puține secții pentru stânga Nistrului
În aceeași ședință, CEC a decis deschiderea a 12 secții de vot pentru cetățenii din regiunea transnistreană, cu 18 mai puține față de alegerile prezidențiale din 2024. Vicepreședintele CEC, Pavel Postică, a explicat că reducerea s-a făcut conform legislației electorale adoptate în 2022, care stabilește numărul secțiilor în funcție de media participării la ultimele trei scrutinuri. Proiectul a fost aprobat cu votul a șase membri ai Comisiei Electorale, în timp ce trei au votat împotrivă.
Despre intenția CEC de a reduce numărul secțiilor de vot pentru malul stâng s-a aflat la începutul săptămânii. Reprezentanții opoziției de stânga au criticat decizia și chiar au protestat în fața Comisiei Electorale. Partidul de guvernământ PAS nu a anunțat o poziție oficială a formațiunii la acest subiect, însă într-o declarație pentru Europa Liberă, vicepreședintele PAS Radu Marian, a spus doar că este „absolut esențial” ca votul moldovenilor de peste Nistru să fie unul „organic”, fără a fi influențat de transportarea organizată și corupția electorală. Un alt parlamentar PAS, Oazu Nantoi, a declarat însă că participarea cetățenilor moldoveni din stânga Nistrului la parlamentarele din toamnă este „discutabilă”, în situația în care regiunea nu se află sub controlul autorităților constituționale.
Citește și: Cine și de ce vrea mai puține sau mai multe secții de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului
Tot în ședința din 24 august, CEC a înregistrat lista a 56 de candidați la funcția de deputat a Partidului Liberal, precum și lista a 66 de candidați din partea Blocului Electoral „Blocul Unirea Națiunii”.
În schimb, Comisia a respins cererea de înregistrare a listei Partidului Noua Opțiune Istorică. Una dintre persoanele de pe listă se încadra în prevederile art. 16 alin. (2) lit. c) din Codul Electoral, care interzice participarea persoanelor cu condamnări definitive sau antecedente penale nestinse pentru infracțiuni săvârșite cu intenție. Excluderea acesteia a făcut întreaga listă neconformă. De asemenea, CEC a constatat că unele persoane erau afiliate fostului Partid „Șor”, declarat neconstituțional.
Totodată, cererea Mișcării Profesioniștilor „Speranța – Надежда” a fost respinsă, deoarece lista celor 7 candidați nu respecta prevederile legale, care cer ca o formațiune politică să înainteze între 51 și 111 candidați.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te