În ședința de constituire a noului Parlament al R. Moldova, ce a avut loc la 22 octombrie, au fost formate șase fracțiuni parlamentare. Partidul Acțiune și Solidaritate cu 55 de deputați deține majoritatea parlamentară. Celelalte cinci fracțiuni și deputatul neafiliat Vasile Tarlev, au declarat că sunt în opoziție: PSRM are 17 deputați, PCRM și Blocul „Alternativa” câte 8 mandate, iar „Partidul Nostru și „Democrația Acasă” câte 6.
Potrivit lui Nicolae Negru, invitatul permanent al podcastului „Dincolo de știri”, este îndoielnic să te aștepți la colaborare din partea componentelor defunctului bloc „Patriotic”, din care au făcut parte PSRM, PCRM și „Viitorul Moldovei” condus de Vasile Tarlev, dar celelalte formațiuni zise proeuropene ar trebui să manifeste „suficientă responsabilitate pentru viitorul Republicii Moldova”.
„E adevărat – a adăugat Nicolae Negru - că și partidul de guvernământ, majoritatea parlamentară, trebuie să facă un pas, trebuie să găsească căi de comunicare cu aceste partide, fiindcă această comunicare e necesară și a fost deficitară până acum în general”. Analistul a exemplificat necesitatea unei colaborări în Legislativ dintre formațiunea de guvernământ și forțele care se descriu drept proeuropene cu nevoia stringentă a realizării reformei administrativ-teritoriale, care ar putea necesita modificarea Constituției.
Your browser doesn’t support HTML5
Negru și Boțan despre cât de constructivă sau populistă va fi opoziția parlamentară
Analistul politic Igor Boțan, celălalt interlocutor permanent al podcastului, susține de asemenea că „ar fi foarte util pentru Republica Moldova ca fracțiunile care se declară pro-europene și pro-Shengen să contribuie la parcursul european al Republicii Moldova”. „Dacă aceste formațiuni politice – adaugă el - își urmează scopurile statutare, atunci nu ar trebui să existe niciun fel de probleme”. În general, potrivit lui Igor Boțan, nu se mai poate vorbi, categoric, de o „opoziție unitară” sau „un front comun de înfruntare a guvernării”, pentru că sunt cinci fracțiuni instalate în opoziție, fiecare cu specificul său. În opinia analistului, formațiunile destrămatului bloc „Patriotic”, conceput din capul locului ca unul „de strânsură”, se vor cantona într-o poziție „intransigentă”, rigidă față de orice abordare a guvernării proeuropene. Igor Boțan crede, însă, că – așa cum se văd lucrurile acum – „calitatea de opoziție constructivă în actualul Parlament o poate avea doar blocul „Alternativa”, care, formal, este o forță politică proeuropeană”. Potrivit analistului, având în vedere că liderul „Alternativei” a rămas în funcția de primar al Chișinăului, „primul lucru pe care trebuie să-l facă acest bloc este să găsească numitorul comun între guvernarea centrală și guvernarea la nivel local”.
Alte subiecte abordate în acest episod:
- Irina Vlah, președinta Partidului „Inima Moldovei”, care a fost exclus din alegeri, fiind înscris pe listele Blocului „Patriotic”, insinuează că o mare parte din opoziție ar fi controlată de PAS. Care ar fi scopul acestor insinuări?
- Președinta R. Moldova, Maia Sandu, a convocat fracțiunile parlamentare de opoziție la consultări pentru desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru. Care a fost miza acestor consultări pe care unele partidele le-au calificat drept formale? Cât de realistă este perspectiva formării unui guvern care ar include și miniștri din afara partidului de guvernare așa cum au propus unele partide în cadrul consultărilor?
- Directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața, a avut la 23 octombrie discuții „cu ușile închise”, la Comrat, cu conducerea autonomiei găgăuze. Care a fost scopul și rezultatul acestor discuții?
În podcastul „Dincolo de Știri” explicăm și punem în context cele mai importante evenimente ale săptămânii împreună cu invitații noștri, analiștii Igor Boțan și Nicolae Negru. Un episod nou apare în fiecare sâmbătă dimineața, pe YouTube, Facebook și pe pagina noastră moldova.europaliberă.org.