Ordinul executiv susține că aceste acțiuni „stabilesc un precedent periculos, punând în pericol direct personalul actual și fost al Statelor Unite”, inclusiv membri ai forțelor armate americane.
Ordinul lui Trump impune sancțiuni, inclusiv interzicerea intrării în Statele Unite pentru oficialii CPI, angajații și membrii familiilor acestora, precum și înghețarea oricăror active pe care le dețin sub jurisdicție americană.
Sancțiunile se aplică și oricui este considerat că a ajutat investigațiile tribunalului.
Documentul face referire la un mandat de arestare emis de CPI împotriva prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu privind acțiunile sale față de palestinienii din Gaza și la deciziile recente ale tribunalului care ar pune în pericol membrii armatei americane.
Ordinul a fost semnat după ce Benjamin Netanyahu l-a vizitat pe Donald Trump la Casa Albă pe 4 februarie. Documentul amintește că nici Statele Unite, nici Israelul nu sunt membre ale CPI.
Într-o declarație publicată vineri, 7 februarie, CPI a criticat decizia lui Trump și a spus că va continua să ofere „justiție și speranță” în întreaga lume. Reprezentanții tribunalului au acuzat SUA că atentează la independența instituției și afectează activitatea judiciară.
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a avertizat vineri că sancțiunile americane afectează independența și sistemul de justiție al Curții, scrie AFP.
CPI a emis mandate de arestare pe 21 noiembrie 2024 împotriva lui Benjamin Netanyahu și a fostului ministru israelian al apărării Yoav Gallant, precum și pe numele liderului militar al Hamas Mohammed Deif, despre care Israelul spune că a murit.
Mandatele au fost emise pentru „crime împotriva umanității și crime de război comise între 8 octombrie 2023 și 20 mai 2024”.
Hamas, organizație desemnată teroristă de Statele Unite și Uniunea Europeană, a lansat un atac asupra Israelului pe 7 octombrie 2023, care a ucis aproximativ 1.200 de persoane, majoritatea cetățeni israelieni, și a luat sute de ostatici.
O ofensivă israeliană ulterioară, care viza neutralizarea Hamas, a ucis peste 47.000 de palestinieni, majoritatea în Fâșia Gaza.
Trump a impus în 2020, în timpul primei sale administrații, sancțiuni financiare și o interdicție de viză pentru procurorul CPI de atunci, Fatou Bensouda, precum și pentru alți oficiali și personal de top.
Măsura a venit după ce Bensouda a lansat o investigație privind acuzațiile de crime de război împotriva soldaților americani în Afganistan. Președintele Joe Biden a ridicat sancțiunile la scurt timp după preluarea mandatului în 2021.
Procurorul-șef al CPI, Karim Khan, a eliminat ulterior efectiv Statele Unite din investigația privind Afganistanul.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te