Pe 18 noiembrie, angajatul Băncii Naționale a Moldovei (BNM) Dumitru Draganel a povestit în instanță despre un „control tematic” pe care l-a efectuat în 2017 la Victoriabank. Împreună cu echipa de control din care făcea parte, expertul a studiat tranzacțiile dintre Victoriabank și cele trei bănci care au fost fraudate în 2014. Pierderile au fost acoperite atunci din rezervele BNM, prin credite de urgență, acordate de Guvern, iar prejudiciul total a fost estimat la circa un miliard de dolari.
În timpul verificărilor, s-a stabilit că, în noiembrie 2014, la Victoriabank au deschis conturi două companii străine – Zenit Managment LP din Marea Britanie și Teorios System Holdings LTD din Belize. Potrivit procurorilor, ambele au fost implicate în frauda bancară.
Draganel a spus că Zenit Managment LP a fost fondată doar cu o lună mai devreme, iar conturile ei bancare au fost deschise după ora 20:00. Mai mult, banca i-a anulat comisionul pentru conversia valutei, deși compania nu a cerut asta, ceea ce, în opinia martorului, reprezintă o „atitudine preferențială”.
Zenit Managment LP a primit în conturile sale de la Banca de Economii (BEM) două transferuri, de aproximativ 13,5 și 19 milioane de euro. Victoriabank, care avea conturi corespondente la BEM (n.r. – conturi speciale care o bancă le deschide la o alta, pentru plasamente interbancare) solicitase ca ultima să-i transmită acești bani printr-o altă bancă – Comerțbank. După ce mai multe mesaje de acest gen au fost ignorate, Victoriabank a pus la dispoziția celor două companii sumele solicitate și le-a cerut să restituie banii direct la BEM.
La câteva zile după aceste tranzacții, Guvernul Republicii Moldova a acordat un credit de urgență pentru BEM, din care a fost acoperită, inclusiv, datoria față de Victoribank.
Judecătorii anunță participanții la proces că Vladimir Plahotniuc a refuzat din nou să fie adus în instanță.
Aceleași companii apar și în dosarele lui Platon și Șor
Procurorul Alexandru Cernei l-a întrebat pe martor dacă banii care au intrat pe conturile celor două companii la BEM au existat în realitate. „Pe foaie, banii existau. În realitate, nu cunosc”, a răspuns Dumitru Draganel, precizând că nu a făcut controale la BEM.
Angajatul BNM a spus că a mai depus mărturii într-un alt dosar legat de „furtul miliardului”, cel în care este judecată fosta conducere a Băncii Naționale. Martorul a subliniat că nu știe cine a fost beneficiarul efectiv al companiei Zenit Managment LP și nici dacă aceasta are vreo legătură cu Vladimir Plahotniuc.
După ședința de judecată, Cernei a explicat presei că suma totală a tranzacțiilor suspecte descoperite la Victoribank a fost estimată la 105 milioane de euro. „ Mai sunt și alte dosare, iar această sumă este repartizată pentru fiecare persoană, în funcție de faptele care le-a comis”, a spus acuzatorul de stat.
El nu a dezvăluit cine a fost beneficiarul celor două companii, dar a precizat că ele „au fost folosite pentru tranzacționarea banilor beneficiarul cărora este inculpatul”, adică Plahotniuc.
Pe de altă parte, avocatul Lucian Rogac a spus presei că acuzarea încearcă să demonstreze că în spatele Zenit Managment LP ar fi Vladimir Plahotniuc. El s-a referit la o decizie a Curții Supreme de Justiției, din mai 2020, care spune că beneficiarul efectiv al acestei companii a fost controversatul om de afaceri Veaceslav Platon. Dosarul a fost, însă, revizuit de procurori și în 2021 Judecătoria Buiucani l-a achitat pe Platon, motivând, inclusiv, că el nu a fost beneficiarul acestei companii.
Totodată, firma Zenit Managment LP este menționată în hotărârea Curții de Apel Chișinău prin care un alt oligarh – Ilan Șor, a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru rolul său în „furtul miliardului”. Judecătorii au menționat că el a utilizat companiile Zenit Managment LP și Teorios System Holdings LTD pentru a spăla bani sustrași din BEM și a ascunde originea lor ilicită.
Avocații lui Vladimir Plahotniuc așteaptă începutul ședinței de judecată.
Două martore decedate
Tot la ședința din 18 noiembrie, acuzatorul de stat Alexandru Cernei a citit declarațiile a două martore care au fost audiate în 2020 la urmărirea penală, dar au decedat între timp. Avocații s-au opus, spunând că nu sunt întrunite condițiile legale pentru a fi citite declarațiile. Judecătorii au răspuns că vor decide cât de pertinente au fost aceste mărturii după ce vor examina tot dosarul.
Una dintre cele două martore, Olga Nosaci, își amintea în 2020 că, aproximativ în 2013, un angajat al companiei „Dufremal” a lui Ilan Șor i-a propus să fondeze o companie. Apoi, a invitat-o la bancă și i-a dat să semneze un pachet de acte, pentru a obține un credit. Martora a spus că a semnat actele fără să le citească și că a aflat abia în 2019, din raportul companiei americane „Kroll” (care a investigat frauda bancară, la comanda BNM), că firma pe care a fondat-o a obținut un credit de 41 milioane de lei. Ea a declarat că nu a beneficiat de acești bani.
Cea de-a doua martoră, pensionara Nadejda Corciman, a declarat că a fost angajată la „Dufremal” pentru a supraveghea camerele de luat vederi din sediul companiei, din Chișinău. În 2013, același coleg i-a propus un adaos la salariu dacă devine administratoare fictivă a unei companii. Într-o zi, o fost transportată la Moscova, unde a fost întimpinată de o persoană necunoscută la aeroport și a semnat niște acte la o bancă, iar peste câteva ore s-a întors la Chișinău.
La urmărirea penală, pensionara a declarat că, dacă ar fi știut că în acele acte era vorba despre 4 milioane de euro, nu le-ar fi semnat.
Ce urmează în dosar?
Pe 24 noiembrie expiră mandatele de arestare aplicate lui Vladimir Plahotniuc, care a fost extrădat la Chișinău pe 25 septembrie din Grecia. De atunci, oligarhul se află în Penitenciarul nr.13 și nu să prezintă la ședințele de judecată, motivând că nu a reușit să studieze materialele dosarului. Avocatul Lucian Rogac spune că Plahotniuc „o să vină, la o anumită etapă, în fața instanței pentru a se disculpa”.
Procurorul Alexandru Cernei a depus pe 18 noiembrie un demers de prelungire a arestului cu încă 30 de zile, care va fi examinat la ședința următoare, pe 19 noiembrie. Avocatul Lucian Rogac susține că menținerea clientului său în arest nu este necesară.
După ce va fi examinată cererea de prelungire a măsurii preventive, acuzatorul va începe să prezinte în instanță rulajele bancare din dosar. Anterior, el a spus că infracțiunile financiare – spălare de bani, delapidare, escrocherie – sunt probate, în principal, prin date bancare decât prin declarațiile martorilor.
Dosarul lui Plahotniuc este examinat în regim alert, fiind fixate câte trei-patru ședințe de judecată pe săptămână. Avocatul Rogac susține că această grabă denotă influența politicului, pe care o observă și clientul său. Pe de altă parte, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Sergiu Caraman, amintește că, potrivit legii, toate dosarele de corupție se examinează „în regim de urgență și cu precădere”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te