Dosarul sabotajului Nord Stream revine în instanță, pe fondul unor obstacole juridice și reacții politice negative

Intenția Germaniei de a pune sub acuzare cetățenii ucraineni suspectați de exploziile care au avariat conductele de gaz Nord Stream va fi analizată din nou în sala de judecată a închisorii de înaltă securitate din Bologna, în nordul Italiei.

Un nou termen de judecată va avea loc pe 23 octombrie, după o serie de eșecuri juridice și politice recente.

Suspectul identificat de procurorii germani ca fiind Serhii K. a câștigat o hotărâre a Curții de Apel pe 15 octombrie, împiedicând extrădarea sa în Germania. El fusese arestat în baza unui mandat european de arestare, în timp ce se afla în vacanță la Rimini (Italia), în august.

Două zile mai târziu, a urmat un verdict în Polonia prin care a fost eliberat un alt cetățean ucrainean, Volodimir Z., a cărui extrădare era solicitată și de Germania.

Procurorii germani susțin că cei doi bărbați făceau parte dintr-un grup de scafandri care au folosit un iaht închiriat pentru a sabota conductele Nord Stream în 2022, la șapte luni după ce Rusia a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei.

Extrădarea lui Serhii K. a fost blocată în mare parte din motive procedurale. Echipa sa de avocați consideră că hotărârea de la Varșovia îi va întări cazul.

„Precedentul polonez”

„Noutatea constă în precedentul polonez privind un presupus coautor al aceleiași fapte penale, pe care îl consider obligatoriu”, a declarat avocatul lui Serhii K., Nicola Canestrini, într-un comentariu scris adresat Europei Libere (RFE/RL).

Nord Stream – deținut în majoritate de corporația Gazprom controlată de statul rus și cofinanțat de marile companii energetice europene – a fost construit pentru a livra gaz rusesc direct în Germania, ocolind statele de tranzit precum Ucraina și Polonia, care aveau relații tensionate cu Moscova.

Sabotajul suspectat și scurgerile de gaz ulterioare au făcut ca conductele să devină inutilizabile.

Procurorii germani nu au afirmat că grupul acționa la ordinele guvernului ucrainean sau ale altor autorități de stat. Kievul a negat, oricum, implicarea.

Cu toate acestea, hotărârea instanței poloneze a afirmat că „persoana urmărită penal, dacă este autorul faptei, are dreptul la imunitate funcțională, care acoperă o faptă comisă în legătură cu activitățile sale pentru statul ucrainean”.

Volodimir Z. (în mijloc în al doilea rând) în sala de judecată din Varșovia, pe 17 octombrie 2025.

Înalți oficiali polonezi s-au străduit să-și exprime opoziția față de extrădarea suspectului.

„Când un agresor străin bombardează țara ta, poți riposta în mod legitim sabotând capacitatea agresorului de a finanța războiul. Se numește autoapărare”, a scris ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski pe rețelele de socializare pe 17 octombrie.

„Acte de război”

Apărarea lui Serhii K. este formulată în termeni similari.

„Apărarea va reaminti contextul legii marțiale din Ucraina și al conflictului armat internațional în care se presupune că au avut loc evenimentele, argumentând că acestea ar trebui considerate acte de război efectuate în baza unor ordine superioare, acoperite de imunitate funcțională”, a spus Nicola Canestrini.

Presupusele infracțiuni, a adăugat el, ar trebui considerate „infracțiuni politice”, care exclud extrădarea.

Nord Stream a fost un motiv de tensiune de lungă durată în relațiile Germaniei cu Polonia și Ucraina, care l-au considerat un acord bilateral între Berlin și Moscova, opac la propriile lor interese.

În trecut, Sikorski l-a comparat chiar cu acordul secret Ribbentrop-Molotov, în baza căruia Germania nazistă și Uniunea Sovietică au împărțit Polonia în 1939.

Oficialii germani au reacționat cu prudență la hotărârile de extrădare, subliniind că nu intenționează să se amestece în procedurile judiciare.

Dar repercusiunile juridice și politice au dus la apariția unor întrebări și în Germania. Comentatorii din mass-media germană au sugerat că aceste cazuri sunt jenante pentru guvernul de la Berlin.

Roderich Kiesewetter, un legislator din partidul CDU al cancelarului Friedrich Merz, a declarat că este posibil ca procurorii să renunțe la eforturile de extrădare și că „înțelege perfect” hotărârile italiene și poloneze.

„Germania ar trebui să dea dovadă de mai multă demnitate în relația cu partenerii noștri, în special față de Polonia, și să se concentreze mai mult pe clarificarea politicii greșite și fatale a guvernelor germane (anterioare) față de Rusia”, a scris el pe Twitter.

„Greșeala a fost că Nord Stream a fost construit în primul rând”, a subliniat Kiesewetter.

Declarațiile sale seamănă cu cele ale prim-ministrului polonez Donald Tusk, care a spus anterior că problema „nu este că Nord Stream 2 a fost distrus, ci că a fost construit”.

Președintele rus Vladimir Putin și fostul cancelar german Gerhard Schröder, Moscova, 14 iunie 2018.

Întâmplător, fostul cancelar german Gerhard Schröder, care a semnat acordul pentru începerea construcției cu președintele rus Vladimir Putin în 2005, a depus mărturie în fața unei adunări legislative regionale germane în aceeași zi în care Volodimir Z. a fost eliberat.

Fostul oficial, în vârstă de 81 de ani, a insistat că nu are niciun regret în legătură cu proiectul. „Rusia voia să vândă gaz. Germania voia să cumpere gaz”, a spus el.

Guvernele occidentale au acuzat inițial Rusia că a provocat exploziile la conducte, în timp ce Moscova a respins acuzațiile și a dat vina pe Statele Unite, Marea Britanie și Ucraina.

Traducere preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te