Vorbind în cea de-a două zi a reuniunii ministeriale a NATO, ministrul britanic de externe, David Lammy, l-a acuzat direct pe Putin, spunând că liderul rus „continuă să tragă de timp, să creeze confuzie”, în loc să accepte un acord de încetare a focului pe care Ucraina deja l-a semnat.
„Ar putea accepta o încetare a focului chiar acum, dar continuă să bombardeze Ucraina, populația civilă și infrastructura energetică”, a declarat Lammy.
Aliații din NATO încearcă să prezinte un front unit în fața invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, dar țările europene se simt marginalizate.
Președintele SUA, Donald Trump, a făcut o prioritate din oprirea războiului, de la începerea celui dea-l doilea său mandat în urmă cu puțin peste două luni, trimițând rapid oficiali de rang înalt la Moscova, Kiev și în alte capitale pentru a obține un acord de pace.
Totuși, luna trecută, Moscova a respins o propunere a SUA privind o încetare completă a focului pe o perioadă de 30 de zile. Deși Ucraina și Rusia au convenit asupra unei opriri limitate a atacurilor asupra infrastructurii energetice, ambele părți s-au acuzat reciproc de încălcarea înțelegerii.
Ministra de externe germană, Annalena Baerbock, și secretarul de stat american, Marco Rubio, sosind la convorbiri, în marginea reuniunii ministeriale NATO, la Bruxelles, în timp ce miniștrii de externe francez și britanic Jean-Noel Barrot (stânga) și David Lammy, îi urmează.
Mai mulți miniștri de externe prezenți la reuniunea NATO au cerut stabilirea unor termene-limită în care Rusia să accepte un acord, iar ministra germană de externe, Annalena Baerbock, l-a acuzat pe Putin că a făcut până acum „doar promisiuni deșarte”. Ea a spus că liderul rus „trage de timp, formulând constant noi condiții”.
Secretarul de stat american, Marco Rubio, a declarat jurnaliștilor la Bruxelles, pe 4 aprilie, că este „o chestiune de săptămâni, nu de luni” până când Washingtonul va ști clar dacă Rusia este cu adevărat interesată de pace.
„Răspunsurile lor ne vor arăta foarte curând dacă sunt serioși în privința unui proces real de pace sau dacă e doar o strategie de amânare”, a spus Rubio, adăugând că președintele american nu va accepta vreo amânare.
În ceea ce pare a fi o tentativă de a repara relațiile care s-au tensionat, Putin l-a trimis săptămâna aceasta la Washington pe emisarul său, Kirill Dmitriev. Trump a încercat să refacă relația cu Rusia după o perioadă glaciară din timpul administrației Biden, dar s-a arătat în ultima săptămână „furios” și „enervat” pe Putin.
Presiunea asupra Rusiei trebuie mărită
La reuniunea NATO de la Bruxelles, diplomații europeni au spus că presiunea asupra Rusiei trebuie mărită, încercând să-l convingă, prin Rubio, pe președintele american să fie mai aspru cu Putin.
Ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, așezat alături de Lammy la Bruxelles, a declarat că Rusia „datorează un răspuns Statelor Unite” pentru că nu a acceptat propunerea americană de încetare a focului.
„Rusia ezită, continuă atacurile asupra infrastructurii energetice și comite crime de război”, a spus Barrot, încheind: „Fie că este un «da», fie că este un «nu», trebuie să fie un răspuns rapid”.
Reuniunea miniștrilor de externe ai NATO a abordat și modul în care poate fi susținută Ucraina până la sfârșitul războiului și după aceea.
Răspunzând unei întrebări adresate de RFE/RL despre poziția alianței în privința rolului Ucrainei la masa negocierilor, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că angajamentele de sprijin financiar pentru Kiev sunt esențiale pentru consolidarea poziției Ucrainei.
„Vreau să reafirm că [Ucraina] trebuie să se afle într-o poziție cât mai puternică posibil”, a spus Rutte.
Deși aderarea Ucrainei la NATO nu este luată în calcul în prezent, majoritatea aliaților europeni doresc măcar garanții că livrările de arme din partea SUA vor continua și că misiunea NATO de instruire a soldaților ucraineni va rămâne activă.
Pe de altă parte, Statele Unite nu mai prezidează Grupul de Contact pentru Apărarea Ucrainei, cunoscut și ca grupul de la Ramstein, care coordonează sprijinul militar pentru Kiev. Marea Britanie a prezidat ultima reuniune, în februarie, iar următoarea, programată provizoriu pentru 11 aprilie, ar putea fi co-prezidată de Marea Britanie și Franța.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te