Nu s-a reușit, de asemenea, nici desemnarea unei noi autorități electorale a autonomiei găgăuze.
În discuțiile preliminare, s-a propus ca alegerile pentru Adunarea Populară din Găgăuzia să aibă loc pe 16 noiembrie. Însă după dezbateri în contradictoriu și presați de termenul-limită, deputații găgăuzi au reușit doar să ajungă la înțelegerea că data scrutinului va fi fixată „într-o ședință ulterioară”, fără a stabili când anume.
Problema nerezolvată, care face imposibilă organizarea alegerilor, rămâne lipsa autorității electorale regionale. Fosta comisie electorală de la Comrat a fost desființată, iar noua autoritate – Consiliul Electoral Central de la Comrat – încă nu a fost constituită. Acesta urmează să aibă 7 membri: 3 din partea Adunării Populare; 3 din partea Executivului și bașcanului și 1 din partea instanței de la Comrat.
Doar trei membri aprobați din șapte necesari
În ședința de vineri, 15 august, aleșii găgăuzi au aprobat cele trei candidaturi din partea Adunării Populare. Este vorba despre Anna Dvornicova, Piotr Zaharia și Olesea Mavrodi-Papazova. Membrul cu cea mai bogată experiență în organizarea proceselor electorale este Anna Dvornicova, specialist principal în departamentul juridic al Adunării Populare. Ea a fost implicată inclusiv în organizarea referendumului din 2014, când Găgăuzia a optat pentru separarea de R. Moldova în cazul în care aceasta și-ar pierde suveranitatea. Autoritățile de la Chișinău au declarat ilegal acel referendum.
Executivul și instituția bașcanului nu și-au prezentat candidații. Bașcanul interimar, Ilia Uzun, a precizat că acest lucru va fi făcut mai târziu.
Iar Judecătoria Comrat a refuzat să-și delege reprezentatul. Președintele instanței, Igor Betezat, a notificat Adunarea Populară că înaintarea unui candidat este prematură atâta timp cât în judecată este examinată dizolvarea autorității electorale precedente.
Vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghe Leiciu, a explicat Europei Libere că pentru a deveni funcțională, e nevoie ca autoritatea electorală locală să aibă aprobați cel puțin cinci membri. Leiciu a spus că restul candidaților ar putea fi aprobați într-o săptămână-două și că 16 noiembrie rămâne data de reper pentru organizarea scrutinului. „Dacă se va întârzia mai mult cu formarea noului Consiliul Electoral Central, alegerile ar putea avea loc mai târziu”, a declarat Leiciu Europei Libere.
CSJ se va pronunța pe 26 noiembrie
Comratul a decis în 2023 să-și dizolve autoritatea electorală pe motiv că aceasta era „ineficientă” între scrutine. În ședința de azi a Adunării Populare, spicherul Dmitri Constantinov, autorul acelei inițiativei, a spus că datorită acestei decizii au fost economisite circa 2 milioane de lei. De cealaltă parte, unii deputați au acuzat că anume această decizie a creat situația confuză ce ține de organizarea alegerilor regionale.
Dizolvarea autorității electorale de la Comrat, dar și modificarea unor acte legislative locale, reprezintă subiectul unor litigii judiciare în instanțele naționale. Curtea Supremă de Justiție ar urma să se pronunțe abia pe 26 noiembrie pe dosarul dizolvării autorității electorale găgăuze.
Recent, președinta Comisiei Electorale Centrale (CEC) de la Chișinău, Angelica Caraman, a spus Europei Libere că situația „cețoasă” privind formarea unei autorități electorale la Comrat a fost creată chiar de autoritățile de acolo. CEC nu are dreptul să se implice în organizarea proceselor electorale din autonomie, ci va putea doar contrasemna componența nominală a autorității electorale de la Comrat. Acest lucru însă, spune șefa CEC, nu va fi posibil până nu va fi limpezită situația cu entitatea dizolvată în 2023.
Cum au loc alegerile legislative locale în Găgăuzia
În Adunarea Populară sunt aleși 35 de deputați pentru un mandat de patru ani.
Scrutinul se desfășoară în baza sistemului electoral majoritar în 35 de circumscripții electorale uninominale. În fiecare circumscripție este ales candidatul care obține majoritatea simplă a voturilor, în caz contrar, este organizat al doilea tur de scrutin cu primii doi candidați clasați. Ambele tururi de scrutin sunt declarate valabile pentru fiecare circumscripție în parte, dacă la urne se prezintă minim 1/3 din alegători.
Legea prevede că organul legislativ găgăuz se constituie pe coraportul: un deputat la 5 mii de alegători, condiția fiind ca fiecare localitate din autonomie să aibă cel puțin un deputat.
De regulă, în campaniile electorale din Găgăuzia predomină candidații independenți și mai puțin partidele politice.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te