Conform noilor majorări, populația din regiune va achita pentru un kilowatt 1,42 ruble. Autoritățile separatiste au spus că majorarea este cauzată de „creșterea costului de producție a energiei electrice”, cauzată la rândul său de „cantitatea redusă de gaze” care ajunge în regiune.
Electricitatea rămâne în continuare mai ieftină în stânga Nistrului
Tariful precedent era de 1,39 ruble kilowatt (la cursul băncii centrale de la Tiraspol, o rublă transnistreană valorează aproximativ un leu moldovenesc). El a intrat în vigoare pe 1 martie 2025, după o majorare substanțială a tarifelor la toate serviciile comunale.
Până atunci, locuitorii din stânga Nistrului achitau 0,54 copeici pentru 1 kWh la consumul mai mic de 150 kWh și 0,72 copeici la un consum mai mare de 150 kWh. Tot atunci, tariful la gaze a crescut de la 0,81 copeici pentru un metru cub la 1,70 de ruble; tariful la apă a ajuns de la 4,52 ruble pentru metru cub la 9,75 ruble, iar cel la energie termică de la 402,11 ruble pentru o gigacalorie la 730,42 ruble.
Chiar și după mărire, tarifele la gaze în stânga Nistrului sunt mult mai mici decât cele de pe malul drept, care corespund prețurilor de piață. Spre exemplu, consumatorii casnici din centrul și sudul R. Moldova plătesc 4,10 lei/kWh, iar cei din nordul țării – 4,68 lei/kWh de energie. Prețul gazului este de 16,74 de lei pentru un metru cub.
- Te-ar putea interesa și: Cresc tarifele la toate serviciile comunale în stânga Nistrului
Între februarie - decembrie curent, tariful la energia electrică este parțial compensat din contul unui ajutor al Uniunii Europene. Astfel, guvernul moldovean acoperă, prin compensații direct în factură, creșterea de tarif la energia electrică pentru primii 110 kWh consumați.
Ajutorul pentru compensarea facturilor va constitui 151 de milioane de euro și face parte dintr-un pachet de sprijin al UE pentru creșterea rezilienței și independenței energetice a Republicii Moldova se ridică la 250 de milioane de euro în 2025.
Comisarul european pentru extindere, Marta Kos (stânga), președinta Maia Sandu și premierul Dorin Recean, după semnarea scrisorii de intenție privind strategia cuprinzătoare pentru independența și reziliența energetică a R. Moldova, Chișinău, 4 februarie.
Tiraspolul refuză în continuare banii europeni
Începând cu 14 februarie, regiunea consumă gaze livrate de traderul european cu origini ungurești MET Group. Soluția a fost identificată după ce Tiraspolul a refuzat oferta Uniunii Europene de 60 de milioane de euro pentru depășirea crizei energetice.
Autoritățile separatiste au spus că nu vor ajutorul european pentru că acesta era condiționat, printre altele, de ajustarea tarifelor la gaze la cele de piață. O altă condiție era ca gazele să ajungă doar la populația din regiune, nu și la industria grea.
De cealaltă parte, autoritățile de la Chișinău au spus în repetate rânduri că nu sunt mulțumite de soluția acceptată de Tiraspol și insistă asupra formulei cu implicarea UE.
MET livrează zilnic în regiunea separatistă circa 3 milioane de metri cubi de gaze, cantitate despre care inițial autoritățile de pe ambele maluri ale Nistrului au spus că este suficientă doar pentru consumul casnic și cel al instituțiilor publice.
Cu toate acestea, mai multe imagini apărute în spațiul public arată că, în cursul lunii martie, și-a reluat activitatea uzina de ciment de la Râbnița.
Autoritățile de la Chișinău declară că nu au confirmări privind activitatea industriei grele din regiunea Transnistreană. Anterior, guvernul moldovean a spus că, în cazul în care autorității separatiste vor folosi gazele pentru a reporni marile uzine din regiune, atunci Chișinăul va impune tarife suplimentare asupra regiunii.
Atât Chișinăul, cât și Uniunea Europeană spun că oferta de 60 milioane de euro pentru achiziții de gaze în regiunea transnistreană rămâne în vigoare, chiar dacă Tiraspolul a respins-o pe moment.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te