Van Bossuyt s-a întâlnit cu membri ai comunității rome pe 13 mai, la o ședință organizată de Agenția pentru Relații Interetnice, după ce afirmase într-o postare online, înainte de a veni în vizită în R. Moldova, că „turismul azilului trebuie să înceteze”.
În replică, secretarul Coaliției „Vocea Romilor”, Marin Alla, a explicat la întâlnirea cu Van Bossuyt că majoritatea romilor din R. Moldova nu pot obține acasă locuri de muncă bine plătite, iar veniturile insuficiente îi fac să aleagă calea emigrării.
El a estimat că, în viitorul apropiat, numărul romilor care pleacă în țările europene ar putea chiar crește, pe fondul revenirii celor care au plecat anterior în Rusia.
„Mulți revin în țară, își fac documentele, iar apoi pleacă din nou. (...) Odată cu aderarea R. Moldova la UE, ei vor putea emigra mai ușor”, a spus Alla la întâlnirea la care Europa Liberă a fost de față.
Președintele Asociației Naționale a Mediatorilor Comunitari, Valeriu Căldăraru, a spus la aceeași ședință, că majoritatea romilor, mulți din zona rurală, trăiesc la limita sărăciei, iar politicile publice nu sunt suficiente pentru a le ridica nivelul de trai.
Reprezentanți ai comunității rome la o întâlnire cu ministra belgiană a Azilului și Migrației, care a avut loc la Chișinău, pe 13 mai 2025.
Vizită de descurajare
Van Bossuyt a anunțat din timp că vine la Chișinău în cadrul unei „campanii de descurajare” a romilor care vin în Belgia pentru a cere azil.
Ea a declarat că vine în R. Moldova pentru a informa cetățenii moldoveni de etnie romă, despre riscurile pe care și le asumă mergând în Belgia, în condițiile în care nu vor mai primi ajutoare sociale, iar cererile lor de azil vor fi, cel mai probabil, respinse.
Este un caz rar când un oficial occidental de acest nivel identifică public o anumită comunitate etnică pentru a o critica, așa încât a fost întâmpinată la Chișinău de o ripostă a liderilor romilor și a societății civile moldovene.
Într-o declarație, Platforma Femeilor Rome „Romni” din Moldova a afirmat că declarațiile ministrei belgiene „stigmatizează comunitatea romă, alimentează rasismul și normalizează discursul de ură”.
„Politicile de migrație, indiferent cât de stricte, nu pot justifica discriminarea etnică și nu pot încălca principiile fundamentale ale drepturilor omului”, se arată în scrisoarea deschisă, semnată deja de aproape 20 de organizații neguvernamentale și activiști civici.
Autorii spun că, având în vedere condițiile precare în care se află multe familii rome din R. Moldova, migrația și solicitarea de azil „nu sunt alegeri confortabile, ci soluții disperate în căutarea unei vieți demne și sigure”.
Într-un interviu acordat presei moldovene pe 12 mai, când se afla deja la Chișinău, Van Bossuyt a precizat că, în ultimii 5 ani, circa 1.000 de persoane de etnie romă, în special din nordul R. Moldova, aplică anual pentru azil în Belgia.
Ministra a mai spus că cei mai mulți solicitanți vin în perioada de iarnă, semn că aceștia ar dori, potrivit ei, să profite și de condițiile de cazare din centrele de azil belgiene.
Întâlnirea sa cu reprezentanții comunității rome a avut scopul să aplaneze disputa, dar și să transmită un mesaj ferm.
La o întâlnire a lui Van Bossuyt cu oficial ai ministerului de Interne de la Chișinău, pe 12 mai 2025
Belgia insistă: Fără ajutoare și repatriere imediată
Din 2023, Belgia a introdus un sistem mai rapid de procesare a cererilor de azil, în special în cazul solicitanților care vin din „țări sigure”, cum este desemnată și R. Moldova. La modul practic, solicitările lor sunt examinate mult mai repede, în medie, în 14 zile. Asta se traduce printr-o rată de refuz de peste 95%, confirmată inclusiv de ministra belgiană.
Noul sistem nu-i vizează doar pe solicitanții de azil din R. Moldova, dar și pe cei din țări precum Congo, Kosovo, Albania sau Georgia.
În discuția cu membrii comunității rome, Van Bossuyt a spus că țara sa „nu-și poate permite luxul de a-i acomoda”, invocând un sistem de azil suprasolicitat, dar și faptul că autoritățile belgiene consideră R. Moldova drept „o țară sigură”.
„Vrem ca oamenii să fie corect informați, să nu-și pună viața în pericol și să știe că, dacă vin în Belgia, vor fi întorși înapoi”, a mai spus ministra.
Fostă europarlamentară din grupul Conservatorilor și Reformiștilor, Anneleen Van Bossuyt este, din februarie 2025, ministră a Azilului și Migrației în Guvernul Belgiei, susținut, în premieră, de o coaliție condusă de un partid naționalist flamand - Nieuvw-Vlaamse Alliantie (N-VA). Formațiunea a promis în campania electorală o abordare mai strictă în domeniul imigrației.
Belgia nu este singura țară care a luat măsuri în cazul romilor din R. Moldova care solicită azil. În 2023, și Germania a început să deporteze cetățeni moldoveni, în special de etnie romă, după ce Guvernul de la Berlin a declarat R. Moldova drept „țară sigură”.
Decizia a simplificat considerabil procedurile de expulzare, întrucât autoritățile de la Berlin nu mai sunt obligate să analizeze în detaliu cererile de azil venite din partea cetățenilor moldoveni.
Din datele autoritățile berlineze, rezulta că cel puțin 3.500 de cetăţeni moldoveni urmau să fie repatriați în R. Moldova pentru că nu au dreptul să trăiască în Germania.
Numai între ianuarie și aprilie 2023, au fost repatriați circa 150 de moldoveni care se aflau ilegal pe teritoriul Germaniei, potrivit datelor oferite atunci Europei Libere de Inspectoratul General pentru Migrație.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te