Summitul european de vară: nimic nou pe frontul extinderii

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, văzut aici în timpul unei vizite la Strasbourg pe 25 iunie, va vorbi prin videoconferință summit-ului UE de la Bruxelles, pe 26 iunie, dar fără șanse să obțină pentru Ucraina deschiderea capitolelor de negociere pentru aderare

Cei 27 de lideri ai statelor UE se întrunesc joi la Bruxelles să discute despre sancțiuni mai dure împotriva Rusiei, modalități de a preveni noi tarife dureroase din partea SUA și cum să-și facă vocea auzită în conflictele din Orientul Mijlociu. Va fi menționat și procesul de extindere.

La summitul lor de vară, liderii europeni își vor repeta sprijinul ferm pentru aderarea Republici Moldova la UE, remarcând ritmul reformelor și încurajând intensificarea acestora, potrivit proiectului declarației finale a reuniunii, consultată de Europa Liberă.

Dar nu este așteptat niciun progres în ceea ce privește deschiderea primelor capitole de negociere pentru aderare, din cauză că Ungaria premierului Viktor Orban se opune extinderii UE cu Ucraina, blocând indirect și negocierile cu R. Moldova, care parcurge calea integrării europene în tandem cu vecina de la est.

În proiectul declarației finale a reuniunii lor de la Bruxelles, liderii UE menționează pe de altă parte că așteaptă „cu interes” primul summit Moldova-UE care va avea loc la 4 iulie 2025, la Chișinău.

„Uniunea Europeană va continua să colaboreze îndeaproape cu Republica Moldova pentru a spori reziliența și stabilitatea țării în fața activităților destabilizatoare persistente ale Rusiei, inclusiv a atacurilor hibride, menite să submineze instituțiile democratice ale țării”, se mai arată în proiectul de document consultat de Europa Liberă.

Liderul de la București, Nicușor Dan, a menționat înainte de începerea reuniunii că paragraful despre R. Moldova a fost inclus la inițiativa României. Totodată, președintele roman a spus că la summitul R. Moldova – UE din 4 iulie de la Chișinău va fi deschis capitolul 1- valori fundamentale - din procesul de negocieri de aderare.

Majoritatea liderilor UE au sosit la reuniunea de la Bruxelles direct de la un summit NATO scurt, dar intens, în care au promis creșteri semnificative ale cheltuielilor pentru apărare și au trecut sub tăcere unele divergențe cu președintele american Donald Trump.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski va participa la summitul UE prin videoconferință, după ce s-a întâlnit miercuri cu Trump.

Pentru prima dată, va fi de față la un summit al liderilor din UE și noul președinte al României, Nicușor Dan

Președintele român, Nicusor Dan, vorbindu-le jurnaliștilor la sosirea la summit-ul UE de la Bruxlless, pe 26 iunie 2025

Deși NATO, condusă de SUA, a retrogradat săptămâna aceasta Ucraina de la o prioritate de vârf la un rol secundar, războiul Rusiei în Ucraina rămâne o preocupare majoră pentru UE.

„Ucraina a fost fermă în eforturile sale de a permite un proces de pace real. Și UE va rămâne la fel de fermă în sprijinul său pentru Ucraina”, a declarat președintele Consiliului European, Antonio Costa, înaintea reuniunii de două zile.

Membrii vor discuta despre un al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și despre menținerea plafonului de preț pentru petrolul rusesc – măsuri cărora unele state se opun, de teamă că ar putea duce la creșterea prețurilor la energie.

În timp ce majoritatea țărilor UE sunt susținători fermi ai Kievului, premierul ungar Viktor Orbán s-a opus în mod repetat sprijinului militar pentru Ucraina și drumului Kievului către aderarea la UE.

Viktor Orban, la sosirea la summit-ul UE de la Bruxelles, 26 iunie 2025

Între timp, amenințările lui Trump cu noi tarife apasă asupra UE, care negociază acorduri comerciale în numele celor 27 de state membre. Miercuri, Donald Trump a criticat Spania pentru că nu cheltuie mai mult pentru apărare și a sugerat introducerea altor tarife. Președintele Franței l-a confruntat pe liderul american pentru declanșarea unui război comercial cu aliații tradiționali.

Liderii europeni sunt, de asemenea, preocupați de efectele colaterale ale războaielor din Orientul Mijlociu, iar UE încearcă să relanseze negocierile diplomatice cu Iranul în privința programului său nuclear.

Membrii UE trebuie să depășească și divergențe interne. Sunt împărțiți în privința politicii europene față de Israel, din cauza acțiunilor acestuia în Gaza. În același timp, partidele de stânga o critică pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru că a renunțat la rolul de lider climatic al UE în favoarea investițiilor militare.

„Fac apel la toate părțile să dea dovadă de reținere și respect pentru dreptul internațional și siguranța nucleară”, a declarat Antonio Costa. „Diplomația rămâne singura modalitate de a aduce pacea și securitatea în regiunea Orientului Mijlociu. Prea mulți civili vor fi din nou victimele unei noi escaladări”, a spus el înaintea summitului de la Bruxelles.

Apărarea și securitatea vor fi, probabil, pe primul loc pe ordinea de zi. Summitul se va încheia cu o declarație de concluzii care va stabili direcțiile UE pentru următoarele patru luni și va reflecta atitudinea politică generală din Europa cu privire la problemele regionale și globale majore.

După AP și DPA

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te