În timpul conferinței de presă, de după încheierea lucrărilor summitului, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că primele 270 de milioane de euro din Planul de creștere economică vor intra pe conturile guvernului moldovean, după ce autoritățile au realizat mai multe reforme cerute de blocul comunitar.
„R. Moldova este pregătită să deschidă capitolul de drepturi fundamentale și abia așteptăm să deschidem toate capitolele de negocieri”, a spus Ursula von der Leyen.
Progresele autorităților de la Chișinău au fost apreciate și de președintele Consiliului European, Antonio Costa, care a spus în cadrul conferinței de presă de după summit, că este nevoie de o accelerare a procesului de aderare al R. Moldova.
Your browser doesn’t support HTML5
Primul summit UE–R. Moldova la Chișinău: sprijin financiar și promisiuni pentru aderare „cât mai curând”
Prima ediție a summitului UE-Moldova, desfășurată la Chișinău, a fost catalogată de președinta Maia Sandu drept una care transmite un mesaj clar din partea Uniunii Europene și care arată că „aderarea țării noastre la UE deja se întâmplă”.
„Am vorbit despre cum și când vom adera, nu mai vorbim despre dacă”, a spus Sandu în cadrul conferinței de presă de după summit.
Șefa statului a ținut însă să precizeze că singurul risc în procesul de aderare a R. Moldova la UE este „ca noi să ne oprim”, făcând referire la parlamentarele din toamnă, unde șansele unei majorități parlamentare pro-europene sunt sub semn de întrebare.
Moldova ar putea ajunge observator în mai multe agenții UE
Liderii UE au condamnat, prin declarația adoptată în cadrul summitului, amenințările hibride „persistente și crescânde” ale Rusiei, menite să submineze alegerile democratice din Moldova.
Totodată, s-a decis ca R. Moldova să primească, în următoarea perioadă statutul de observator sau asociate în cadrul unor agenții-cheie ale UE, cum ar fi Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) și Agenția Europeană de Mediu (EEA).
În cadrul summitului s-a decis și continuarea sprijinului UE pentru modernizarea capacităților de apărare a R. Moldova, inclusiv prin alocarea celor 60 de milioane de euro, care vor fi folosiți inclusiv pentru procurarea de sisteme de apărare antiaeriană.
Liderii UE au reiterat aderarea R. Moldova din octombrie la Zona unică de plăți în euro (SEPA), de rând cu eliminarea roamingului din 2026, dar au anunțat și decizii care vor impulsiona procesul de aliniere a legislației, inclusiv prin utilizarea inteligenței artificiale.
Protest și dronă doborâtă
În timpul summitului, un grup de tineri a protestat la câteva străzi distanță, iar o dronă a fost doborâtă în timpul conferinței de presă susținute de președinta Maia Sandu și cei doi lideri europeni.
Reprezentanții Serviciului de Protecție și Pază (SPP) au folosit un dispozitiv special pentru neutralizarea dronelor. Potrivit instituției, drona a fost ridicată fără autorizație de un cetățean, care este în prezent investigat.
Summiturile UE sunt de obicei rezervate țărilor candidate mari sau partenerilor externi importanți – statut obținut recent de Republica Moldova.
Evenimentul de la Chișinău are loc cu trei luni înaintea alegerilor parlamentare din 28 septembrie, în care partidul pro-european PAS va încerca să-și conserve majoritatea în fața unor formațiuni apropiate de Moscova.
Următorul summit european va avea loc abia în toamnă, la o lună după scrutinul moldovean, când peisajul politic de la Chișinău ar putea arăta diferit.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te