Pe 4 octombrie, Sergiu Opaeț, care era și masterand la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”, postase pe pagina sa de Facebook un mesaj din spital în care se plângea de supraoboseală: „M-au ajuns masteratele, recalificările și directoriile și dorința de a fi bun în toate...”.
După moartea tânărului director de școală, ministrul Educației, Dan Perciun, și-a exprimat regretul în legătură cu acest caz, menționând că „e momentul să se discute despre starea de bine a profesorilor”, mai mulți dascăli au reacționat pe rețelele de socializare, plângându-se de volumul mare de lucru, epuizare cronică și presiunea permanentă pe care o simt în procesul de muncă.
„Weekendul devine o prelungire a săptămânii”
Profesoara Elena Popovici Savelea a vorbit despre lipsa de timp liber și stresul continuu:
„Weekendul devine o prelungire a săptămânii, la fel și vacanțele. Astfel, sănătatea devine o notă de subsol într-un sistem care cere tot mai mult. Nu cerem laude, ci înțelegere. Nu vrem privilegii, ci un răgaz. Pentru că, dincolo de tabele, statistici și proiecte, profesorii sunt oameni. Iar un sistem care își pierde oamenii prin epuizare nu mai poate educa cu adevărat”.
Deși ministrul Dan Perciun susține că în ultimii ani s-au făcut pași importanți spre debirocratizare, atragerea tinerilor specialiști și echilibrarea încărcării didactice, dascălii spun că realitatea din școli arată altfel.
„Debirocratizarea se simte doar la nivel de vorbe. Tot îngropați în hârtii suntem”, a scris pe Facebook profesoara Veronica Pîslari.
O altă profesoară, Violeta Boboc, spune că salariul mic și suprasolicitarea constantă afectează nu doar motivația, ci și sănătatea.
„Din salariu nu-ți poți permite tratamente calitative, odihne nici atât. Permanent, pe lângă sarcina didactică, avem cursuri, recalificări, obligații, dovezi înscrise, filmate etc. De multe ori, cursurile se țin chiar și în perioada de concediu. Arderea profesională e iminentă”, s-a plâns femeia.
Și directorii de școli spun că simt o presiune foarte mare, întrucât trebuie să îmbine mai multe roluri simultan, fapt care și duce la arderea profesională.
„Un director este cadru didactic, mentor, consilier, psiholog, organizator, evaluator, specialist în finanțe, în achiziții publice, în alimentație, securitatea muncii, scriere de proiecte și construcții. E frumos când aduci investiții, dar cu ce preț?”, se întreabă o directoare.
Valentina Olaru, secretară de stat la Ministerul Educației, recunoaște, într-o discuție cu Europa Liberă, că fenomenul arderii profesionale este prezent în domeniul educației, dar spune că ministerul încearcă să reducă povara de pe umerii cadrelor didactice.
„Profesorul simplu a rămas cu obligația de a completa registrul lecțiilor, de a-și elabora instrumentele de evaluare și de a răspunde la feedbackul de după evaluări. În rolul de diriginte, comunicarea cu părinții trebuie să fie reglementată. Nu trebuie să fie la dispoziția lor la orice oră”, a precizat Valentina Olaru.
Secretara de stat a ministerului Educației, Valentina Olaru
Potrivit ei, ministerul a elaborat modele de lecții și resurse digitale care pot fi preluate de profesori, totodată, aceștia se pot adresa la psihologul școlar sau la Centrul Republican de Asistență Psihologică-Pedagogică, dacă simt nevoia de sprijin emoțional.
„Este o responsabilitate personală să ai grijă de tine. Sistemul nu poate obliga pe cineva să meargă la medic, deși în luna august toți profesorii trebuie să facă un control medical obligatoriu. Cel puțin analiza de sânge. Și atunci, medicul de familie ar putea să observe dacă ceva nu e în regulă”, a adăugat Olaru.
Ea a mai subliniat că volumul de muncă depinde și de cultura managerială a fiecărei instituții. „Ministerul setează niște normative-cadru, dar activitatea de zi cu zi o stabilește echipa managerială. Dacă aceasta se ghidează după imaginea de pe Facebook, își va extenua personalul. E nevoie de o viziune cumpătată”, a mai spus secretara de stat.
În 2024, Ministerul Educației a organizat cursuri pentru profesori pe tema prevenției epuizării profesionale. De asemenea, în mai 2024, sesiuni similare au fost organizate pentru circa 30 de profesori din Cantemir, Leova şi Cahul, în total peste 100 de cadre didactice beneficiind de astfel de formări.
Un studiu, publicat în 2018 în Revista de științe ale educației a Universității de Stat din Moldova și realizat de Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, arată că peste jumătate dintre cadrele didactice se confruntă cu un nivel mediu sau ridicat de epuizare emoțională.
Potrivit Ministerului Educației, sistemul de învățământ duce lipsă de circa 1800 de profesori. Vârsta a medie a cadrelor didactice R. Moldova este de circa 50 de ani.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te