Pe 28 noiembrie, Procuratura Generală a anunțat că un ginecolog de la Ștefan Vodă a fost condamnat la un an și jumătate de închisoare, cu interdicția de a lucra în sistemul medical timp de 2 ani, după ce a lezat organele interne ale unei femei însărcinate, în timpul unei intervenții chirurgicale, ceea ce a dus la decesul acesteia.
Potrivit probatoriului, doctorul nu a redirecționat gravida, în vârstă de 28 de ani, care avea o sarcină cu risc sporit, către o instituție medicală corespunzătoare, internând-o într-un spital incompatibil pentru starea sa, unde se acordă ajutor doar în cazuri de naștere fiziologică.
Medicul a decis să-i facă cezariană, iar în timpul intervenției, i-a lezat artera uterină stânga și polul inferior al rinichiului drept. După operație, pacienta nu a fost monitorizată corespunzător, sursa hemoragiei nu a fost identificată la timp, ceea ce i-a agravat starea de sănătate și, într-un final, i-a provocat decesul.
Pentru a mușamaliza cazul, care a avut loc în iunie 2022, ginecologul a completat fișa ei medicală cu date false. Expertiza medico-legală a stabilit că greșelile comise de medic au fost cauza directă a hemoragiei masive, șocului hemoragic și decesului femeii.
Executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de un an, perioadă în care inculpatul trebuie să respecte obligațiile stabilite de organul de probațiune. Procurorii vor contesta sentința cu apel, solicitând o pedeapsă mai aspră.
Acesta este doar unul dintre zecile de cazuri de malpraxis care au loc în spitalele din R. Moldova. În lipsa unei legi a malpraxisului, în situațiile de acest fel, pacienții sau rudele lor sunt nevoiți să își caute singuri dreptatea.
„Eroare medicală” vs. malpraxis
Acum 2 ani, când Europa Liberă a abordat subiectul, Ministerul Sănătății sugera că nu este nevoie de o astfel de lege, întrucât în legislație există deja noțiunea de „eroare medicală”.
Legea cu privire la drepturile și responsabilitățile pacientului definește „eroarea medicală” ca „eroare comisă în exercitarea actului medical sau farmaceutic generatoare de daune pacientului, atrăgând răspundere civilă a personalului medical și a prestatorului de servicii medicale”.
Pe de altă parte, avocați care apără doctorii și pacienții în instanță au spus Europei Libere că acest termen, introdus în lege în 2023, nu nuanțează dacă greșeala este făcută prin acțiune sau inacțiune, din intenție sau din imprudență.
În plus, legea prevede doar răspundere civilă, ceea ce înseamnă că noțiunea poate utilizată doar într-un proces civil, și nu în unul penal, dacă pacientul s-a ales cu sechele grave sau a decedat în urma acestei erori.
Fosta ministră a Sănătății, Ala Nemerenco, pledase în trecut pentru o lege a malpraxisului și pentru o taxă de malpraxis, dar în cei patru ani de mandat, nu a venit cu nicio inițiativă în acest sens.
În ce condiții poată să apară legea
Ministerul Sănătății a spus Europei Libere că în mandatul actualului ministru, Emil Ceban, este inclusă „asumarea elaborării legii cu privire la malpraxis, precum și a cadrului normativ necesar pentru implementarea acesteia”.
Pentru elaborarea acestei legi, ministrul va colabora cu deputatul PAS, medicul anesteziolog Adrian Belîi, președintele Comisiei parlamentare pentru sănătate, protecție socială și familie.
Dar, ca legea să poată fi implementată, mai spune ministerul, „este necesar un șir de decizii politice”. Printre acestea se enumeră:
1. Instituirea unui sistem de licențiere a personalului medical
Potrivit Ministerului Sănătății, aceasta ar fi „o condiție indispensabilă” pentru responsabilizarea cadrelor medicale.
Rodica Rusu Gramma, specialist în biotecă medicală
„În R. Moldova, personalul medical are diplomă de studii eliberată de Universitatea de Medicină și nimeni nu o poate lua. Activitatea profesională poate fi întreruptă prin judecată, ceea ce necesită mult timp. Pe de altă parte, licența s-ar da și ar putea fi retrasă de către un corp de profesioniști – Colegiul Medicilor”, spune specialista în bioetică medicală Rodica Gramma, care a lucrat, alături de alți specialiști din domeniul sănătății și dreptului, la un proiect de lege a malpraxisului încă în 2017.
Ministerul planifică să creeze cadrul normativ necesar în anul 2026, pentru a se alinia standardelor europene. Într-un interviu pentru IPN, secretara de stat a Ministerului Sănătății, Svetlana Nicolaescu, a declarat că, înainte de a intra în profesia medicală, orice absolvent va trebui să obțină o licență emisă de o autoritate competentă.
„Licența ar trebui să fie menținută activă, iar în cazul în care, pe parcursul exercitării profesiei, medicul nu acumulează un număr minim de ore de perfecționare profesională sau comite abateri disciplinare sau legale, autoritatea de licențiere va avea dreptul să intervină. Ea va putea, inclusiv, să retragă licența, ceea ce ar însemna că lucrătorul medical respectiv nu va mai avea dreptul să profeseze, fie temporar, fie definitiv”, preciza Nicolaescu.
2. Crearea unui fond de asigurare profesională
Prejudiciile aduse pacienților în urma malpraxisului ar urma să fie achitate dintr-un fond, „care trebuie constituit prin sistemul de asigurare profesională, conform practicilor existente în statele membre ale Uniunii Europene”, se arată în răspunsul oferit Europei Libere de Ministerul Sănătății.
Promotor al ideii legii malpraxisului, Adrian Belîi spune că acest fond fie va fi acoperit de medici, fie de instituțiile medicale, fie din fondurile de asigurare medicală obligatorie. „Aceasta urmează să se stabilească”, a spus Europei Libere deputatul.
Belîi atrage atenția că nu toți medicii au un profil identic de risc, respectiv contribuțiile ar trebui să fie diferențiate. Cele mai riscante specialități sunt obstetrica și ginecologia, anestezia și chirurgia generală.
„În alte țări, aceste prejudicii sunt evaluate și achitate extrajudiciar, în baza unor grile decise de comisiile de profesioniști, dintr-un fond de asigurare profesională la care contribuie doctorii. Nu poți lua acești bani de la Compania Națională pentru Asigurări în Medicină, pentru că acolo sunt, de fapt, contribuțiile pacienților. Ar însemna să iei bani de la pacient pentru a plăti prejudiciul cauzat de medic”, spune experta Rodica Gramma.
3. Crearea Colegiului Medicilor
Acesta va avea competența de a evalua și a decide „imparțial și obiectiv” gravitatea prejudiciilor invocate în urma acțiunilor de malpraxis, în vederea stabilirii cuantumului corect al despăgubirilor, potrivit Ministerului Sănătății.
Autoritatea în sănătate mai spune că legea va proteja dreptului pacientului de a-și exprima nemulțumirea față de calitatea actului medical și de a beneficia de compensare în caz de prejudiciu.
„O lege a malpraxisului apără, de fapt, ambele părți. Pe de o parte, pacientul, pentru că i se vor achita recompense pentru prejudicii, fără ca să fie nevoit să meargă în instanță. Pe de altă parte, medicii vor fi protejați prin acea asigurare profesională”, explică Rodica Gramma, care spune că proiectul din 2017 nu a ajuns lege tocmai pentru că acești trei pași de pregătire nu au fost realizați de minister.
„Legea este așteptată de către medicii din țară”, spune Ministerul Sănătății, făcând trimitere la un studiu efectuat în anul 2017. Studiul arată că medicii își exprimau atunci susținerea pentru o lege „care ar decriminaliza profesia de medic, așa cum este prevăzut în majoritatea statelor europene”.
Acum un an, atunci când medicul urolog Sergiu Cozub, învinuit de malpraxis, a fost condamnat la 2 ani de închisoare, Emil Ceban declarase că este „nevoie să fie creată o organizație care să apere drepturile medicilor și să se aplice o legislație care ar asigura o evaluare obiectivă a cazurilor de malpraxis”.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te