Parlamentul a numit doi noi șefi la Banca Națională a Moldovei

Mihnea Constantinescu (stânga) - viceguvernator al BNM și Petru Rotaru - prim-viceguvernator al BNM la ședința Parlamentului din 6 februarie, când au fost votați în aceste funcții.

Parlamentul a numit joi, 6 februarie, doi noi membri în conducerea Băncii Naționale a Moldovei (BNM). Este vorba de fostul ministru de Finanțe, Petru Rotaru și actualul consilier al guvernatoarei Anca Dragu, Mihnea Constantinescu.

Pentru candidatura lui Petru Rotaru, care a fost numit în funcția de prim-viceguvernator al BNM, au votat 64 de deputați, inclusiv din rândurile opoziției.

Rotaru va deține inclusiv funcția de vicepreședinte al Consiliului de supraveghere și al Comitetului Executiv, toate pentru un mandat de șapte ani. În trecut, Rotaru a fost ministru al Finanțelor în guvernul condus de premierul Dorin Recean, dar a plecat din funcție după 10 luni de mandat.

Rotaru nu este singurul membru al Guvernului care a ajuns într-o funcție la BNM. În 2023, Parlamentul a numit-o în funcția de membru al Consiliului de Supraveghere al instituției, pe fosta prim-ministră, Natalia Gavrilița, pe un mandat de 7 ani.

În ședința de joi, Parlamentul l-a numit pe Mihnea Constantinescu în funcția de viceguvernator al BNM, tot pentru un mandat de 7 ani.

Candidatura lui Mihnea Constantinescu, fost economist-șef al Băncii Naționale a Ucrainei, a stârnit mai multe dezbateri în rândul deputaților, în special a celor din opoziție, care au spus că nu ar întruni criteriile prevăzute de legislație, printre care se numără și experiența deținută în funcții anterioare.

În cadrul audierilor, Constantinescu a confirmat că deține cetățenia R. Moldova, pe care a obținut-o în decembrie anul trecut.

Miercuri, 5 februarie, Comitetul Executiv al BNM a decis să majoreze rata de bază cu încă 0,9 puncte procentuale - de la 5,6% la 6,5%. Este a doua decizie de acest fel luată de conducerea băncii centrale de la începutul anului curent.

BNM a explicat decizia prin necesitatea de a tempera efectele majorărilor de tarife la resursele energetice de anul trecut, al căror impact ar urma să fie „ajustat” după ce Comisia Europeană a anunțat un ajutor de 250 de milioane de euro, destinat consolidării rezilienței și independenței energetice a țării.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te