Patimile din jurul extrădării oligarhului Plahotniuc

Vlad Plahotniuc, în timpul discursului său la un miting al Partidului Democrat în Chișinău pe 9 iunie 2019. După ce formațiunea politică pe care o conducea a fost debarcată de la putere de coaliția PSRM-ACUM, Plahotniuc a părăsit R. Moldova pe 14 iunie.

După șase ani de absență, revederea oligarhului Vlad Plahotniuc cu patria sa, R. Moldova, ar fi tot mai aproape. Autoritățile moldovene spun că el ar urma să fie adus la Chișinău din Grecia pe 25 septembrie. Oligarhul și-a exprimat însă temerea că aducerea sa la Chișinău poate fi exploatată electoral de putere.

Europa Liberă Moldova trece în revistă ultimele evenimente legate de extrădarea lui Vlad Plahotniuc, unul dintre principalele subiecte din spațiul public după reținerea acestuia pe Aeroportul din Atena, pe 22 iulie.

Despre faptul că Plahotniuc ar urma să fie adus în Moldova anume pe 25 septembrie, cu trei zile până la alegerile parlamentare, a anunțat mai întâi politicianul Renato Usatîi, pe 8 septembrie, într-o emisiune la TV8. Informațiile au fost confirmate pe 11 septembrie de Daniella Misail-Nichitin, șefa de la Interne. După care, pe 12 septembrie, Ministerul Justiției a venit cu unele precizări, urmate de comentariul apărării lui Plahotniuc.

„25, dată estimativă” și trei cereri de extrădare

Ministra de Interne, Daniella Misail-Nichitin preciza într-o emisiune de la RLive că „data de 25 este [una] estimativă”, și că în funcție de disponibilitatea locurilor în aeronava cu care ar urma să fie adus Plahotniuc la Chișinău, „au fost rezervate biletele pentru această dată.” Șefa MAI explica însă că sunt anumite „criterii și cerințe” privitor la locurile în avion pentru cel escortat și ofițerii care îl vor însoți.

Autoritățile elene anunțaseră oficial, pe 4 septembrie, decizia că au acceptat extrădarea în R. Moldova a lui Vlad Plahotniuc.

Ministerul Justiției a anunțat că a recepționat, la 12 septembrie, pe linia Interpolului, decizia emisă de autoritățile elene privind extrădarea lui Plahotniuc. În aceeași zi, potrivit Ministerului Justiției, MAI întreprindea acțiuni pentru „preluarea lui Plahotniuc din custodia autorităților elene”. Ministerul Justiției mai preciza că, de la reținerea lui Plahotniuc, Chișinăul a transmis autorităților din Grecia trei cerere de extrădare – pe 24 iulie, 4 august și 8 august.

Extrădare sau „show” electoral?

La 13 septembrie Lucian Rogac, avocatul lui Plahotniuc, afirma într-un comentariu pe rețele că ar exista indici că s-ar pregăti „mai multe provocări”, prin care extrădarea clientului său să ia forma unui „show care să fie exploatat în interes electoral” de puterea politică de la Chișinău. Rogac susținea că autoritățile moldovene ar planifica să facă extrădarea lui Plahotniuc în alte date decât 25 septembrie, dar solicitând părții grecești să susțină public că extrădarea va avea loc pe 25 septembrie.

Avocatul a chemat factorii decizionali să asigure aducerea lui Plahotniuc „în termenii stabiliți” și care să fie anunțați oficial.

Autoritățile de la Chișinău nu au reacționat la comentariile lui Lucian Rogac.

„Factorul francez” și „dosarul Interpol”

În disputa pe marginea extrădării lui Vlad Plahotniuc a reapărut și „factorul francez”.

La 4 august, oligarhul transmitea prin avocații săi că, pentru a-i tergiversa revenirea în Moldova, puterea de la Chișinău ar fi solicitat „câtorva țări europene, precum Franța” să caute „urgent” posibilitatea de a-l asocia cu vreun dosar, astfel ca să solicite Greciei extrădarea lui pe teritoriul lor.

Dar autoritățile moldovene afirmaseră, cu diverse ocazii, că-și propun să-l aducă pe Plahotniuc cât mai curând în țară pentru a-l judeca.

Pe 10 septembrie, controversatul om de afaceri Veaceslav Platon, aflat la Londra, căutat de justiția moldoveană și pe numele căruia Chișinăul a depus o cerere de extrădare, a declarat într-un podcast că Plahotniuc „i-a tras pe sfoară pe toți pe nota 10.” Rival al lui Plahotniuc, Planton spune în interviu că Plahotniuc a insistat să fie adus cât mai grabnic în Moldova pentru a evita judecarea sa în „dosarul Interpol” în Franța, unde risca să fie condamnat pe viață.

Ex-ministrul moldovean al Justiției, Vitalie Pîrlog, și fost funcționar al Interpol, a fost arestat, pe 15 iunie, la Dubai, de unde a fost extrădat în Franța în baza unui mandat emis de justiția franceză. Acesta este cercetat în „dosarul Interpol” pentru că ar fi fost implicat în eliminarea din baza de date a unor infractori căutați la nivel internațional. Platon spune că Pîrlog ar fi făcut deja depoziții împotriva lui Plahotniuc.

La 28 iulie, Vlad Plahotniuc anunța că a depus o cerere prin care a acceptat extrădarea „necondiționată” în R. Moldova, iar pe 1 august scria pe platformele sale că semnase pe 25 iulie actele pregătite de avocați pentru extrădarea în R. Moldova. Plahotniuc susținea că dorește să revină în Moldova pentru a-și dovedi „nevinovăția.”

După ce Partidul Democrat pe care-l conducea a fost debarcat de la putere, în iunie 2019, de coaliția PSRM-ACUM, Vlad Plahotniuc a părăsit R. Moldova. În cei șase ani de la fuga oligarhului, justiția i-a deschis mai multe dosare penale, fiind acuzat de crearea și conducerea unui grup criminal, escrocherie și de complicitate la „furtul miliardului”. Pe numele lui Plahotniuc sunt emise patru mandate de arest.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te