Curtea Constituțională este compusă din șase judecători, care sunt numiți pe un termen de 6 ani: câte doi – de Guvern, Parlament și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Mandatele a cinci judecători din actuala componență a Curții expiră pe 16 august 2025. Cea de-a șasea – Viorica Puică – a fost numită de CSM în 2023 în funcția rămasă vacantă după decesul lui Eduard Ababei, în 2021.
Sergiu Litvinenco a fost ministru al Justiției în Guvernul Nataliei Gavrilița, din 2021 până 2023.
Dorin Recean a anunțat pe 19 iunie seara, pe Facebook, că Guvernul va aproba, la următoarea ședință, numirea a doi judecători la Curtea Constituțională – Domnica Manole și Sergiu Litvinenco. El a explicat că Litvinenco, care a fost ministru al Justiției din 2021 până în 2023, „a început reformarea sistemului pentru crearea unei justiții independente, care să-și recapete bunul nume și încrederea cetățenilor”.
Judecătoarea Domnica Manole a activat mai mulți ani la Curtea de Apel Chișinău (actuala Curtea de Apel Centru), iar în vara anului 2019 a fost numită la Curtea Constituțională. Ea a fost de două ori aleasă președintă a Curții. Recean a explicat că o va propune în funcție pentru că, în primul mandat, ea a „acționat consecvent pentru asigurarea controlului constituționalității și garantarea supremației Constituției”.
În 2019, comisia juridică a Parlamentului, condusă atunci de vicepreședintele Partidului „Acțiune și Solidaritate”( PAS), Sergiu Litvinenco, a desfășurat un concurs public pentru cele două funcții de judecători la Curtea Constituțională, care a fost câștigat de foștii viceminiștri ai Justiției, Nicolae Eșanu și Vladimir Grosu. Însă la ședința Parlamentului, în locul câștigătorilor concursului, deputații i-au numit pe Domnica Manole (din partea blocului „Acum”) și pe Vladimir Țurcan (propus de Partidul Socialiștilor).
Candidatura lui Litvinenco a stârnit critici
Unii politicieni și reprezentanți ai mediului juridic au criticat candidaturile anunțate.
„Cea mai gravă problemă rămâne caracterul monocolor al Curții – expresia juridică fidelă a unei guvernări monopartinice”, a comentat pe Facebook fostul președinte al Curții Constituționale și ex-ministru al Justiției, Alexandru Tănase.
Deputata Olesea Stamate, exclusă recent din PAS, care a fost, la fel, în trecut ministră a Justiției, s-a întrebat „care poate fi nivelul de încredere al cetățenilor în Curtea Constituțională când guvernarea numește unul dintre vicepreședinții partidului de guvernare judecător constituțional”.
Stamate a făcut aluzie că această propunere „amintește de alte numiri la Curtea Constituțională de către o guvernare despre care spunea că a capturat statul”.
În 2018, cu puțin timp până la expirarea mandatului Parlamentului, autoritățile de atunci i-au numit la Curtea Constituțională pe fostul procuror general, Corneliu Gurin, și doi deputați din Partidul Democrat – Artur Reșetnicov și Raisa Apolschi. După alegerile parlamentare din 2019, această componență a încercat să dizolve Parlamentul, deși deputații socialiști și ai blocului „Acum” au reușit să formeze în termenul legal o coaliție și au numit Guvernul. Decizia instanței a fost criticată de societatea civilă și de Comisia de la Veneția, iar la scurt timp, Curtea și-a anulat propriile hotărâri și a demisionat in corpore.
Și avocatul Dumitru Sliusarenco a scris pe pagina sa de Facebook că „devine deja ridicolă această «tradiție» de a ajunge judecător la Curtea Constituțională pe linie de partid, când practic unicul merit notabil din carieră este o funcție sau funcții anterioare, primite tot pe linie de partid”.
Solicitată de Europa Liberă, purtătoarea de cuvânt a PAS, Adriana Vlas, a spus că Litvinenco se va retrage din partid dacă va fi numit judecător la Curtea Constituțională.
Parlamentul reînnoiește mandatele a doi judecători
Înainte să fie numit judecător al CC, Nicolae Roșca a fost juristul PAS și a reprezentat-o pe Maia Sandu ca avocat.
La scurt timp după anunțul premierului, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că legislativul îi va propune pe actualii judecători - Nicolae Roșca și Liuba Șova. Ambii au fost numiți în primul mandat în 2019 de Guvernul condus atunci de lidera PAS, Maia Sandu. Grosu a explicat că ei „întrunesc competențele profesionale pentru a asigura un nou mandat în cadrul instituției”.
Tot pe 19 iunie, CSM a precizat că la concursul anunțat anterior s-a înscris un singur candidat – judecătorul Ion Malanciuc. Acesta și-a început cariera de magistrat în 2011, la Judecătoria Dubăsari, iar în 2023 a fost transferat temporar la Curtea Supremă de Justiție. CSM a invitat „cetățenii, reprezentanții societății civile și jurnaliștii” să exprime în scris opinia despre candidat până la 23 iunie. „Această etapă este importantă pentru a asigura un proces corect, transparent și bazat pe participarea publicului”, se arată în anunțul CSM.
Fostul judecător Ion Cojocari a salutat decizia CSM. „Este firesc ca selecția să fie una serioasă, deschisă și previzibilă. Când cineva este ales pentru o funcție atât de importantă, publicul are dreptul să înțeleagă nu doar cine este acea persoană, ci și de ce a fost aleasă”, a explicat el.
În aprilie 2025, a intrat în vigoare o nouă lege care reglementează activitatea Curții Constituționale. Aceasta a înlocuit două legi precedente și prevede că fiecare autoritate poate numi judecătorii din oficiu. Magistrații Curții trebuie să aibă o reputație ireproșabilă și o vechime de cel puțin 15 ani în activitatea juridică.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te