Când președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a tăiat panglica inaugurală la Aeroportul Internațional Lacin în mai 2025, era deja al treilea aeroport ultramodern inaugurat după 2021 în regiunile recucerite de la armeni.
Cele trei aeroporturi sunt situate la mai puțin de 100 de kilometri unul de celălalt și rămân aproape nefolosite în contextul unei campanii masive de construcții care are loc în și în jurul Nagorno-Karabah.
Aeroportul Lacin fotografiat în jurul datei deschiderii sale oficiale, în mai 2025.
Practic, întreaga populație de peste 100.000 de etnici armeni a fugit din aceste teritorii în urma unei serii de ofensive militare lansate de Baku, care au culminat cu preluarea completă a controlului asupra Nagorno-Karabahului de către Azerbaidjan, în septembrie 2023.
Un bărbat se roagă în Catedrala Sfântul Mântuitor din Shusha, distrusă de război, în octombrie 2020, înainte de exodul în masă al populației de etnie armeană din Nagorno-Karabah.
Nagorno-Karabah a fost populat de-a lungul istoriei în principal de etnici armeni, dar după destrămarea Uniunii Sovietice, a fost recunoscut ca parte a Azerbaidjanului.
Baku a promovat o „mare întoarcere” a azerilor care fugiseră din primul război din Nagorno-Karabah, izbucnit la sfârșitul anilor 1980.
O nouă moschee fotografiată în martie 2025 în districtul Aghdara din Azerbaidjan, recucerit.
Mai multe fotografii recente ale noilor construcții, publicate de biroul lui Aliyev, arată mici grupuri de oameni adunați pentru a marca evenimentele. Dar fotografiile aeriene din regiuni sunt impresionante, în parte, datorită singurătății peisajelor pe care le surprind.
Un sat nou construit în regiunea Lahin din Azerbaidjan, fotografiat în mai 2025.
Economistul azer Toghrul Valiyev a declarat pentru RFE/RL că Baku susține că 30.000-40.000 de azeri s-au întors în regiuni, dar el spune că, din cauza restricțiilor stricte de călătorie din zonă, „este dificil să se găsească date concrete”.
Un sat nou construit în districtul Aghdam din Azerbaidjan, fotografiat în martie 2025.
Matteo Civillini este unul dintre puținii jurnaliști occidentali care au acces în regiune. Italianul a transmis știri din Nagorno-Karabakh în urma unei vizite oficiale în aprilie 2024, înaintea Summitului climatic COP 29.
Complexul de agrement Lacin în perioada deschiderii sale oficiale, în mai 2025.
Civillini a declarat pentru RFE/RL că turul de presă a trecut prin mai multe puncte de control de securitate, unde jurnaliștilor li s-au „inspectat minuțios” documentele înainte de a intra.
Odată ajunși în interior, spune el, regiunea avea o „atmosferă suprarealistă, ușor distopică”, fiin un vast șantier de construcții. „Era izbitor cât de puțini oameni păreau să locuiască acolo”.
Un sat înaintea inaugurării, în mai 2025.
Civillini spune că a văzut „doar câteva mașini pe șosea”, adăugând că „există o discrepanță evidentă între amploarea proiectului și nevoile reale ale localnicilor”.
Complexul feroviar și autogara Aghdam în preajma inaugurării, în mai 2025.
Locuitorilor azeri care au fugit din primul război din Nagorno-Karabah li s-au oferit locuințe plătite de stat, cu condiția să se mute definitiv în teritoriile recucerite. Mulți au invocat lipsa oportunităților de angajare în regiune ca principal obstacol în calea întoarcerii.
Președintele Ilham Aliyev (stânga) asistă la un spectacol cultural în Shusha (cunoscută armenilor sub numele de Șuși) în septembrie 2025.
Un fost locuitor al regiunii Lacin a declarat într-un interviu: „Nu m-aș gândi să mă întorc, pentru că am slujba mea aici, în Baku”. Alți azeri din mediul rural strămutați spun că satele lor au devenit de nerecunoscut în urma campaniei de construcții care amintește de Dubai.
O moschee recent restaurată în districtul Aghdam din Azerbaidjan.
O fostă locuitoare a satului Xocali, care a fugit în anii 1990, a declarat pentru Serviciul Azer al RFE/RL că autoritățile construiesc clădiri frumoase, dar „nu ne lasă să ținem nici măcar o găină. Noi nu locuiam la Moscova, locuiam într-un sat”, a mai spus ea.
Un „Arc al Victoriei” în construcție în Xankendi, cel mai mare oraș din regiunea Nagorno-Karabah, cunoscut sub numele de Stepanakert în perioada în care se afla sub controlul etnicilor armeni.
Se estimează că vor fi cheltuite aproximativ 19,5 miliarde de dolari pentru eforturile de reconstrucție și relocare în Nagorno-Karabakh și în împrejurimile sale.
O autostradă nou construită serpuieste pe lângă un lac de acumulare din regiunea Aghdara, fotografiată în martie 2025.
Economistul Valiyev afirmă că această campanie masivă de construcții este, în parte, o modalitate de „redistribuire a resurselor” provenite din fluxul de petrodolari care intră în vistieria statului. „Înainte era Baku [care era reconstruit]”, a spus el, „iar acum este Karabah”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te