În campania electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie, oamenii legii anunțau săptămânal zeci de percheziții în dosare de corupere a alegătorilor. În paralel, polițiștii au continuat să aplice amenzi celor care și-ar fi vândut votul la alegerile prezidențiale și la referendumul din toamna anului trecut. Atunci, autoritățile pro-europene de la Chișinău au spus că s-au confruntat cu un fenomen de corupere a alegătorilor de proporții fără precedent. Mii de voturi ar fi fost cumpărate de Rusia, prin intermediul grupării criminale a oligarhului fugar Ilan Șor.
Într-un răspuns oferit Europei Libere la mijlocul lunii septembrie, Inspectoratul General al Poliției a precizat că din aprilie și până pe 12 septembrie 2025 au înregistrat peste 30.000 de contravenții pentru vânzare voturilor.
Pentru această încălcare, este prevăzută o amendă de la 25.000 până la 37.500 de lei. Mii de oameni au contestat procesele verbale întocmite de poliție. Europa Liberă a trimis solicitări la toate cele 14 instanțe de fond din țară și a aflat din răspunsuri că fiecare dintre ele are pe rol sute de cazuri de acest fel, iar în cele care au sedii în câteva orașe, numărul contestațiilor ajunge la câteva mii.
De exemplu, în perioada dintre 1 ianuarie 2024 și 12 septembrie 2025 la Judecătoria Bălți au parvenit 3.046 de contestații, inclusiv la sediile din Fălești – 630, Sângerei – 396 și Glodeni – 518. În jumătate dintre cazuri (1.457) judecătorii au lăsat în vigoare amenzile aplicate de oamenii legii, în 347 – le-au anulat și alte 87 de contestații le-au admis parțial. Restul de 1.103 de cauze încă nu fuseseră examinate la data de 17 septembrie, când ne-a răspuns Judecătoria Bălți.
La Judecătoria Chișinău au fost depuse în acest an 2.316 contestații, dintre care 89 au fost restituite pentru înlăturarea neajunsurilor, 316 au fost admise, 54 – respinse și 1.866 se aflau în examinare, conform situației la 17 septembrie.
Judecătoriile Edineț, Cahul și Drochia au primit între 1.100 și 1.800 de contestații fiecare, dintre care au rămas în examinare 654 la Edineț, 842 – la Cahul și 1.126 – la Drochia (inclusiv sediile Dondușeni și Râșcani).
În celelalte instanțe au ajuns sub o mie de plângeri, cele mai puține – la Strășeni (205) și la Criuleni (189).
Cele mai multe amenzi au fost lăsate în vigoare de judecătorii de la Judecătoria Soroca, care are sediu și Florești – 670 la număr, doar șase au fost anulate. Proporția poate fi și inversă. De exemplu, Judecătoria Cimișlia a menținut 90 de amenzi și a anulat 292.
Amendă de 37.500 de lei pentru un borcan de miere, ceai și o ruladă
După prima instanță, contestațiile sunt examinate de curțile de apel, fie la solicitarea cetățenilor, fie la solicitarea polițiștilor care nu sunt de acord cu decizia instanței de fond. Europa Liberă a studiat câteva hotărâri ale curților de apel, alese la întâmplare, care mențin sau anulează contravențiile aplicate.
În unul dintre cazuri, în octombrie 2024, un bărbat din Ialoveni a fost amendat cu 37.500 de lei pentru că a participat la o ședință cu reprezentanții blocului „Victorie” și deputata Marina Tauber într-un restaurant, unde participanților li s-a comunicat să voteze la referendum contra introducerii în Constituție a obiectivului de integrare europeană. La finalul întrunirii, bărbatul a primit un borcan de miere, un pachet cu ceai și o ruladă.
Fosta vicepreședintă a Partidului Șor, Marina Tauber, a fost condamnată la 7 ani și 6 luni de închisoare pentru acceptarea finanțării ilegale a formațiunii și anunțată în căutare.
Avocatul bărbatului s-a adresat la Judecătoria Buiucani spunând că acesta a recunoscut vina „sub presiune”, că a fost amenințat cu un dosar penal și nu a fost asistat de un apărător în timpul întocmirii procesului verbal. Apărătorul susține că polițiștii nu au probat că clientul lui a pretins la bunuri ce nu i se cuvin pentru a-și exercita votul.
Judecătorul a decis că un colet cu un borcan de miere, ceai și o ruladă prezintă mită electorală, iar bărbatul a comis contravenția de corupere pasivă. El a motivat că contravenientul nu a prezentat probe care i-ar demonstra nevinovăția.
„Coruperea alegătorilor sau vânzarea voturilor sunt incompatibile cu conceptul alegerii democratice și printr-un vot liber exprimat de către cetățeni”, a scris magistratul în hotărârea sa, lăsând în vigoare amenda maximală.
Judecătorii Curții de Apel Centru au decis că recursul este neîntemeiat și l-au respins.
Amendă de 25.000 pentru instalarea unei aplicații
Într-un alt caz, un bărbat din satul Iserlia, raionul Basarabeasca, a fost amendat cu 25.000 de lei pentru că a acceptat ca o altă persoană să-i instaleze în telefon aplicația băncii rusești „Promsveazibank” – PSB. Polițiștii au decis că astfel bărbatul a pretins bani pentru votul lui în favoarea Partidului „Șansă” sau Blocului politic „Victoria”, asociate oligarhului fugar Ilan Șor, la prezidențiale și referendum.
Bărbatul amendat s-a plâns în instanță pe faptul că procesul verbal a fost întocmit cu erori grave și că nici măcar nu era indicată data exactă la care a fost comisă contravenția. Reclamantul a scris că nu a cerut bani pentru vot și că polițiștii nu au probat că el a primit vreun transfer. Judecătoria Cimișlia a anulat sancțiunea și a menționat că polițistul a încălcat legea aplicând amenda pentru o faptă care a avut loc în iulie 2024, în timp ce norma legală care prevedea această pedeapsă a intrat în vigoare la 15 august 2024.
Imagini distribuite de poliție cu aplicația PSB a băncii rusești „Promsviazbank”, prin care ar fi efectuate transferurile bănești din partea organizației criminale „Șor”.
Șeful Inspectoratului de Poliție Basarabeasca a contestat hotărârea la Curtea de Apel Sud. Comisarul insista că bărbatului i-au fost explicate drepturile și că el a semnat procesul verbal, ceea ce „creează o prezumție puternică că îi era clară esența și natura acuzației aduse”.
„Chiar dacă transferul de bani nu a avut loc, actul de instalare a unei aplicații bancare – efectuat de o persoană terță – se înscrie într-un context clar orientat spre realizarea unei tranzacții ilicite”, a explicat comisarul. El a mai făcut referință la materiale de presă din care reiese că blocul „Victoria” a utilizat aplicația PSB pentru a convinge oameni să susțină un candidat la alegeri. „Nefolosirea acestor bani, precum și neexercitarea dreptului la vot nu influențează calificarea acțiunilor contravenientul”, a menționat polițistul.
Judecătorii Curții de Apel Sud au menținut hotărârea primei instanțe. Ei au fost de acord că sancțiunea nu poate fi aplicată atâta timp când presupusa încălcare încă nu a fost introdusă în Codul Contravențional. Magistrații au menționat că aplicarea retroactivă a legii contravine Convenției Europene a Drepturilor Omului, motiv pentru care judecătorii naționali sunt obligați să garanteze previzibilitatea aplicării legii.
O amendă de 27.500 de lei anulată în prima instanță și restabilită de Curtea de Apel
În al treilea caz, o femeie din orașul Sângerei a fost amendată cu 27.500 de lei pentru că a instalat aplicația PSB și a primit cinci mesaje privind intrarea banilor în cont, în perioada 10 martie 2024 – 10 iulie 2024, pentru a vota „în favoarea unui candidat electoral”.
Judecătoria Bălți, sediul Sângerei, a anulat procesul verbal „din lipsa faptei contravenționale”. Dar șeful Inspectoratului de poliție Sângerei a depus un recurs la Curtea de Apel Nord, spunând că polițiștii au avut probe suficiente pentru a demonstra contravenția. Ca și colegul lui de la Basarabeasca, el a argumentat că instalarea aplicației deschide calea spre o tranzacție ilicită, chiar dacă transferul de bani nu a avut loc.
„Nu numai rezultatul material, ci și manifestarea voinței de a se angaja într-o astfel de conduită reprezintă o abatere gravă de la principiile integrității procesului electoral”, citează judecătorii poziția poliției.
Fotografie distribuită de Procuratura Anticorupție în urma perchezițiilor într-un dosar de corupere a alegătorilor și finanțare ilegală a partidelor.
Magistrații Curții de Apel Nord au ajuns la concluzia că prima instanța a interpretat eronat faptele. Ei au menționat că Procuratura Anticorupție investighează din 2023 o cauză penală despre finanțarea ilegală a partidelor, spălarea banilor și crearea sau conducerea unei organizații criminale.
„În rezultatul acțiunilor de urmărire penală s-a stabilit coruperea electorală a mai multor cetățeni ai R. Moldova de către reprezentanții partidelor afiliate lui Ilan Șor, iar faptul dat a generat intentarea mai multor procese contravenționale”, se arată în decizia Curții de Apel Nord.
Judecătorii au observat că, deși femeia nu și-a recunoscut vina, ea a semnat în procesul verbal cu privire la contravenție la rubrica „recunosc săvârșirea contravenției și accept sancțiunea stabilită”. Ei au punctat că probele au demonstrat indubitabil că pe numărul de telefon al contravenientei veneau mesaje de la PSB despre expedierea banilor.
Magistrații au menționat că sancționarea coruperii alegătorilor urmărește asigurarea „integrității și caracterului democratic” al alegerilor. Ei susțin că argumentul poliției că „practica instalării unei aplicației bancare chiar şi în stadii incipiente” pentru primirea banilor în schimbul votului „reprezintă o amenințare directă la adresa integrității sistemului democratic”.
Astfel, judecătorii Curții de Apel Nord au anulat decizia primei instanțe și au restabilit aplicarea amenzii.
Mii de contestații pe rolul curților de apel
La Curtea de Apel Centru, primul dosar de acest tip a parvenit la 13 iunie 2025, iar numărul total al contestațiilor a ajuns la 493 până la 28 septembrie. Judecătorii au menținut cinci hotărâri ale instanțelor inferioare cu privire la amendarea cetățenilor. Într-un caz, magistrații au anulat hotărârea de aplicare a amenzii pe motiv că „nu există fapta contravenției”, în altul au lăsat în vigoare hotărârea cu privire la anularea deciziei de sancționare și în al treilea au întors dosarul la rejudecare. Încă 483 de dosare sunt în examinare, iar în două cauze urmează să fie pronunțate hotărârile.
Imagine simbol: Un bărbat intră în Judecătoria Buiucani.
Curtea de Apel Nord a primit, până în septembrie 2025, în examinare 3.367 de dosare contravenționale de acest tip, dintre care 2.765 se află pe rol în instanță. În 541 cauze au fost respinse recursurile contravenienților și menținute deciziile de aplicare a amenzilor, în 45 de dosare au fost admise recursurile polițiștilor, iar 16 cereri au fost restituite pe motiv că nu s-a achitat taxa de timbru.
În aceeași perioadă, Curtea de Apel Sud a recepționat 399 de contestații. În nouă cazuri au fost menținute deciziile primei instanțe și cele de sancționare. Într-o cauză a fost anulată hotărârea instanței inferioare cu privire la anularea contravenției și a fost dispusă rejudecarea, iar în alta – după rejudecare, procesul verbal a fost declarat nul. Restul de 388 de cauze se află în examinare.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te