Potrivit lui, acest lucru ar fi „legal” și „logic”.
„Este firesc ca primarul general al capitalei, care reprezintă aproape jumătate din populația țării și contribuie decisiv la bugetul de stat, să fie parte a Guvernului. Colaborarea dintre Guvern și Primărie trebuie să fie directă, nu prin intermediari”, a spus Ceban pe 27 octombrie, la ședința săptămânală de planificare de la Primărie.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului în exercițiu, Daniel Vodă, a comentat că, în acest caz, ar fi un „conflict de roluri”: „primarul este ales să reprezinte interesele Chișinăului, iar Guvernul, prin votul politic din Parlament, reprezintă interesul național - nu pot fi ambele în același timp”.
Anterior, Ceban a acuzat în repetate rânduri guvernarea PAS de atitudine financiară disproporționată față de capitală, în situația în care acesta este una dintre principalele surse de formare a bugetului țării.
De exemplu, primarul s-a opus să plătească salariile asistenților personali, în condițiile în care Guvernul achita lefurile tuturor acestor specialiști din țară, cu excepția celor din capitală și din Găgăuzia, motivând că cele două unități teritoriale au bugete mari și o pot face. După protestele asistenților personali din Chișinău și a persoanelor cu dizabilități de care aveau grijă, Guvernul a decis să reia aceste plăți.
De asemenea, după alegerile parlamentare, Ceban a sugerat că două membre ale partidului său – Mișcarea Alternativă Națională (MAN), viceprimarele Olga Ursu și Angela Cutasevici, devenite deputate pe lista blocului „Alternativa”, ar fi potrivite pentru a deveni ministre în noul Guvern PAS.
Cine mai e membru din oficiu al Guvernului
Legea privind administrația publică locală din 1995 spunea că „primarul municipiului Chișinău este membru din oficiu al Guvernului Republicii Moldova”, dar această prevedere a fost abrogată în 2002. Astfel, singurul primar care a fost făcut parte din cabinetul de miniștri a fost Serafim Urechean, care a condus capitala între anii 1995 și 2005.
Potrivit legii, și guvernatorul autonomiei găgăuze este membru din oficiu al Guvernului. Ultimul bașcan care a avut acest statut a fost Irina Vlah, acum lidera Partidului „Inima Moldovei”, activitatea căruia a fost limitată pentru un an, sub acuzația de finanțare ilegală.
După alegerea, în 2023, a Evgheniei Guțul în funcția de guvernatoare a Găgăuziei, președinta Maia Sandu a refuzat se semneze decretul de numire a ei în calitate de membru al Guvernului, motivând că Guțul face parte din gruparea criminală a oligarhului fugar Ilan Șor și a ajuns prin fraudă la conducerea autonomiei.
Pe 5 august 2025, Guțul a fost condamnată de prima instanță la 7 ani de închisoare pentru complicitate la finanțarea ilegală a fostului Partid Șor, declarat neconstituțional în 2023. Ea pledează nevinovată, iar procesul împotriva ei continuă la Curtea de Apel Centru.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te