G4media rezumă o analiză a lui Mădălin Necșuțu, publicată în Sinopsis, despre ce cred cei de la Comisia Europeană despre atitudinea moldovenilor pe subiectul furtului miliardului de dolari. Concluzia oficialilor europeni, întemeiată pe două rapoarte realizate de experții companiei Kroll, este că autoritățile de la Chișinău nu doresc de fapt să-i găsească și să-i pedepsească pe vinovați și nici să recupereze suma respectivă. Singur Ilan Shor, acum primarul Orheiului și lider de partid, a primit o condamnare în primă instanță, dar recursul se tergiversează. G4media amintește ipoteza că Partidul Democrat l-ar putea proteja pe Shor fiindcă ar avea nevoie de voturile partidului lui la alegerile parlamentare de anul viitor. Se adaugă și că Ilan Shor ar putea dobândi imunitate dacă ar obține un fotoliu de parlamentar, ceea ce totuși nu pare sigur, potrivit sondajelor de opinie.
Subiectul zilei este însă în presa românească raportul MCV extrem de dur despre justiția din România comunicat ieri de Comisia Europeană. Jurnaliștii observă din reacțiile reprezentanților puterii că nu există nicio intenție de a se respecta solicitările neobișnuit de ferme formulate în raport și care ar presupune să se renunțe la modificările aduse legislației din domeniul justiției. De altfel, Camera Deputaților a și aprobat astăzi una dintre legile care intră în această categorie.
Cristian Câmpeanu scrie pe site-ul, revistei 22 că este „cel mai negativ și cel mai radical raport MCV dintre toate rapoartele de acest fel elaborate de Comisia Europeană în ultimii zece ani”. Se revine, practic, la criticile formulate la adresa României în 2007. Din păcate, scrie Câmpeanu, „Dacă Comisia nu are sau nu își oferă și mijloace de enforcement cu care să constrângă un stat precum România să aplice recomandările solicitate, atunci MCV și rapoartele Comisiei riscă să rămână vorbe goale fără efecte concrete”.
Doi comentatori discută raportul MCV prin comparație cu cel primit de Bulgaria. După ce timp de zece ani cele două țări au constituit un tandem păgubos, în care, de bine de rău, România se situa în ușor avans față de Bulgaria, de acum Bulgaria nu va mai fi monitorizată. Dorin Oancea publică pe site-ul agenției Mediafax cifre Eurostat despre performanțele Bulgariei și României. Doar câteva exemple: aproape 20% dintre români muncesc în afara țării și numai 12% dintre bulgari. Bulgarii au 3,4 computere tomograf la 100.000 de locuitori, românii doar 1,1. Au mai multe aparate de rezonanţă magnetică, de trei ori mai multe angiografe şi tot de trei ori mai multe mamografe. În fine, bulgarii deţin 60% din piaţa japoneză de iaurt, vor fi prezenți cu iaurt bulgăresc în 870 de magazine din China, iar firma producătoare are reprezentanțe în 85 de țări.
Pe blogurile Adevărul, Vlad Epurescu propune alt unghi de comparație: președinția Uniunii Europene. România urmează să o preia la 1 ianuarie, într-o postură dezavantajoasă, în timp ce Bulgaria „a avut (…)o preşedinţie cu rezultate foarte bune în fruntea UE. Pe lângă promovarea unor teme ambiţioase precum integrarea în UE a Balcanilor de Vest, vecinii de la Sud de Dunăre s-au apropiat foarte mult şi de momentul aderării în Schengen”.