„Cele trei Moldove” (C.Pîrvulescu/ Observator cultural)

Revista presei românești

„Cele trei Moldove” se intitulează comentariul semnat de Cristian Pîrvulescu în săptămânalul Observator cultural. După recentele alegeri, Republica Moldova pare să se fi divizat în trei părți, în fapt aceleași care au existat și înainte: unioniști, pro­‑ruși și independentiști. „Reușita” i se atribuie lui Vlad Plahotniuc, cel care, la precedentele alegeri obținea doar 15% din voturi și 19 mandate din 101, dar care a reușit să racoleze de la diverse partide suficienți parlamentari încât să controleze majoritatea. Metoda lui Plahotniuc e bine cunoscută și în România: „a ajuns să‑și subordoneze fragila justiție moldovenească. Printr-un sistem de numiri în po­ziții‑cheie în Parchete, la Curtea Supremă de Justiție, în tribunale și la Curtea Constitu­țională, liderul pe faţă al Partidului Demo­crat și-a asigurat o largă marjă de manevră politică”. Cristian Pîrvulescu se referă și la concluziile observatorilor internaționali. Aceștia au găsit că totul a fost normal, că drepturile alegătorilor au fost respectate, că au fost doar mici incidente. „Ce ne spun aceste rapoarte atât de tolerante (…) este că Uniunea Europeană a abandonat deja Republica Moldova, iar Rusia este, pentru moment, mulțumită de confuzia care domnește la Chișinău”.

Subiectul numărul unu în aceste zile este proiectul de lege formulat de Partidul Social-Democrat care prevede că Banca Națională a României trebuie să repatrieze de urgență rezerva de aur depusă în Marea Britanie. Senatorul Șerban Nicolae a invocat inclusiv argumentul că e scump: costă 300.000 de euro anual. Un articol din Adevărul arată cum stau de fapt lucrurile: „Costul anual de depozitare a aurului României la Banca Angliei este mai mic decât pensia specială a ministrului Justiţiei Tudorel Toader. Banca Naţională a României plăteşte 309.000 lei pe an pe chiria pentru menţinerea rezervei de aur a României la Banca Angliei. În acelaşi timp, statul plăteşte 324.000 lei pe an numai pe pensia specială pe care o primeşte ministrul Justiţiei Tudorel Toader, pe lângă pensia de stat pe care o primeşte acesta, pe baza contributivităţii”.

Deocamdată, scrie tot Adevărul, BNR nu dorește să dea alte explicații, pentru că, potrivit legislației din România, un asemenea proiect de lege cum este cel cu repatrierea aurului nu poate fi depus fără să aibă mai întâi un aviz din partea băncii centrale. Or avizul încă nu a fost cerut.

Un articol din Gândul readuce în memorie o serie de declarații făcute în timp de guvernatorul BNR Mugur Isărescu, cum că domnia sa ar avea o superstiție: atunci când rezerva de aur a României a depășit 100 tone, s-a întâmplat ceva (sugestia este „ceva rău”). În clipa de față rezerva României este de 103 tone. Ziarul Gândul dă câteva repere: „România avea mai puţin de 15 tone de aur în rezerva BNR la sfârşitul secolului al XIX-lea, imediat după înfiinţarea instituţiei şi a atins recordul istoric în 1940, când deţinea aproape 140 de tone din metalul preţios, ocupând locul 12 în lume. BNR avea în 1940 mai mult aur în rezervă decât băncile centrale din Italia, Australia, Grecia, Brazilia, Norvegia sau Japonia”.