Matei Dobrovie scrie în Adevărul despre datoriile pe care le are în acest moment România față de Republica Moldova, pentru a compensa nepotrivita susținere pe care i-a acordat-o oligarhului Vlad Plahotniuc. Mai întâi, ar trebui făcut totul pentru deblocarea fondurilor europene pentru Moldova. Europarlamentarul Siegfried Mureșan a demarat ceva în acest sens, dar are nevoie și de susținerea celorlalți europarlamentari români. „Asistenţa oficială pentru dezvoltare, venită din partea României, trebuie să fie direcţionată către priorităţile Guvernului Maia Sandu”.
Dobrovie se referă și la sprijinul ce trebuie acordat structurilor anticorupție din țara vecină și propune birou al Direcției Naționale Anticorupție, instituția românească, la Chișinău, și invers, birou al Centrului Național Anticorupție la București. Alte idei: cooperarea mass-media din cele două țări, școlirea pe ambele maluri ale Prutului a jurnaliștilor, mai ales a celor de investigație. În fine, crearea unei vămi unice între România și Moldova - cetățenii care intră în România să fie verificați de grănicerii români, iar cei care intră în Moldova, de cei moldoveni.
Expertul ucrainean Sergiy Gherasimciuc a lansat o idee despre care scrie Laurențiu Mihu tot pe blogurile Adevărul, cerând și opinia lui Iulian Fota, directorul Colegiului Național de Informații și fost consilier prezidențial pe teme de securitate. Gherasimciuc spune că a sosit timpul ca Ucraina să adere la formatul București 9, un format rezervat unor state membre NATO și ale Uniunii Europene.
„Iulian Fota atrage însă atenția că nicio țară membră a formatului București 9 nu și-a propus extinderea acestui cadru de cooperare”, Formatul B 9 nu este o alianță regională și „nu există intenții în România de a crea cluburi regionale în interiorul NATO. Opinia expertului român este că „ţările încearcă să construiască o lume globală nouă, nimeni nu știe cum exact va arăta ea, dar asta se întâmplă. Iar în această mișcare vedem că prevalează formatele de discuții bilaterale în fața celor multilaterale. (…) De aceea sugerez și Ucrainei, în primul rând, să își consolideze relațiile bilaterale”.
Marii perdanți sunt statele din grupul Vișegrad, Italia și Marea Britanie...
Adevărul include și comentariul lui Vlad Epurescu despre noile numiri la șefia instituțiilor europene. „Schimbarea de gardă este profundă şi ea survine la finalul unui ciclu în care UE s-a confruntat cu nenumărate crize economice şi sociale”, scrie el. Marii perdanți sunt statele din grupul Vișegrad, Italia și Marea Britanie. Câștigători pot fi considerați liderii Franței și Germaniei, chiar dacă Angela Merkel suportă aceste schimbări cu un sentiment de amărăciune. În schimb, Emmanuel Macron ar fi, în opina lui Epurescu, „omul momentului”, „cel mai prolific lider european”. Proiectul de Uniune al lui Macron nu e însă o fericire pentru statele estice: „include, printre altele, o amplă reformă la nivelul uniunii bancare, înfiinţarea unei Trezorerii europene şi existenţa unui ministru al finanţelor pentru zona euro şi a unui buget comun la nivelul ţărilor care au adoptat moneda unică”. Țările noneuro ar putea rămâne așadar în suspensie.
Ion M. Ioniță scrie în aceeași publicație despre atmosfera de „tumult” în care a avut loc ședința inaugurală a noului Parlament European. Deputații lui Nigel Farage și cei ai lui Marine Le Pen au boicotat urât imnul Uniunii Europene, iar catalanii au avut protestatari în jurul clădirii Parlamentului pentru că trei dintre deputații lor nu au fost validați. Între ei și liderul separatist Carles Puigdemont.