Editorialistul Ziarului de Gardă, Petru Grozavu, scrie despre apropiatele alegeri parlamentare care, spune el, nu vor fi nici obişnuite, nici simple şi nici prea clare. „În primul rând, pentru că avem de testat un nou sistem electoral, convenit, frăţeşte, între cei doi, în aparenţă, adversari: Plahotniuc şi Dodon”. În al doilea rând pentru că implicaţiile Rusiei în alegeri vor fi enorme, crede editorialistul. O altă constatare e că potenţialul administrativ (prezidenţial) este şi va fi folosit în continuare la maxim de Dodon şi de socialişti, iar cel parlamentar şi guvernamental – de Plahotniuc şi de democraţi. „Pe „câmpul de luptă” PD şi PSRM vor face-o pe adversarii, dar, de fapt, vor fi complici unul altuia şi vor lucra împotriva blocului ACUM, ca să-i fure, cel puţin să-i strice imaginea de forţă pro-occidentală... Marea luptă pentru parlamentare se va da nu între PD şi PSRM, ci între PD şi ACUM, concomitent cu lupta pentru graţiile occidentalilor”, concluzionează Petru Grozavu.
Your browser doesn’t support HTML5
Revista presei cu Alla Ceapai
Radio Chişinău scrie că recentele numiri în funcţii cheie la Curtea Constituţională, Curtea de Conturi, CCA şi CNAM a mai multor persoane apropiate Partidului Democrat de guvernământ sunt o încercare a puterii în ajun de parlamentare de a-și consolida pozițiile. „Este o încercare de a avea persoane loiale în funcții importante, care vor putea să ia decizii importante în momente cruciale pentru evoluția politică din Republica Moldova(...) Momentul cheie sunt alegerile din 2019 care sunt piatra de hotar pentru actuala guvernare”, afirmă analistul Veaceslav Berbeca. Iar experta Centrului de Resurse Juridice, Nadejda Hriptievschi, observă că noii judecători ai Curţii Constituţionale, Corneliu Gurin şi Artur Reşetnicov au fost numiţi fără a se ține cont de proceduri și de legi, ci mai degrabă de preferințele și relații personale.
La același subiect, jurnalistul Vitalie Călugăreanu titrează în corespondenţa sa pentru Deutsche Welle că „Vlad Plahotniuc a început să numească vasali în funcții-cheie sperând că aceștia îl vor salva după alegerile parlamentare din februarie 2019”, citând-o pe lidera PAS, Maia Sandu. Metamorfozele care au loc la Curtea Constituțională, la nivelul judecătoriilor, inclusiv teritoriale și la CCA ar putea avea legătură cu o posibilă intenție a puterii de fraudare a alegerilor parlamentare din 2019 după modelul anulării rezultatelor alegerilor locale în Chișinău în 2018, prin intermediul instanțelor de judecată, se spune în articol. Alegerile se vor desfășura pentru prima dată în baza sistemului electoral mixt, iar instanțele de judecată (la nivelul circumscripțiilor) și Curtea Constituțională vor fi cele care vor valida sau invalida scrutinul, mai precizează Călugăreanu.
Şi comentatorul politic Vlad Ţurcanu comentează acest subiect spunând că în perioada preelectorală Partidul Democrat își securizează anumite instituții în perspectiva anumitor procese, inclusiv cel electoral. „La prima vedere e o politică de cadre, care intervine atunci când anumite funcții devin vacante. Dar dacă ne uităm în profunzime la lucruri și dacă examinăm prestația anterioară a acestor persoane, trecutul lor politic sau apolitic, atunci putem întrevedea și alte lucruri”, afirmă Ţurcanu citat de unimedia.info. „Pentru toată societatea trebuie să fie clar, mai ales pentru opoziție, că lucrurile vor fi ținute sub control. PD n-are de gând să cedeze puterea”, mai crede comentatorul. El mai observă că democraţii readuc în prim plan figuri politice sau birocratice din perioada guvernării comuniste. „Multe dintre acele figuri, mai mult sau mai puțin pătate în perioada lui Vladimir Voronin, am văzut că au reapărut. Rezultă că resursa umană a PD-ului se găsește din acea perioadă”, concluzionează Vlad Țurcanu.
Recentele numiri îi vizează pe Artur Reşetnicov, deputat ajuns de la comunişti la democraţi, şi pe Corneliu Gurin fost procuror general, ambii numiţi judecători la Curtea Constituţională; pe fostul şef al CNA, Viorel Chetraru numit la Curtea de Conturi; pe fosta vicedirector al Curţii de Conturi, Tamara Andruşca, promovată la CNAM; pe fostul deputat comunist ajuns la democraţi Corneliu Mihalache numit membru al CCA şi pe deputatul şi unul din fondatorii PD, Marcel Răducanu, avansat la şefia Consiliului Concurenţei.
În viitorul Parlament partidele de stânga şi cele de centru stânga ar putea acumula 52 de mandate, partidele centriste – 14 mandate, iar cele de dreapta – 35 de mandate, anticipează expertul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Mihai Mogîldea, într-o analiză publicată de Adevărul. „Partidul Socialiștilor ar putea fi unul din principalii beneficiari ai sistemului electoral mixt fiind favorizat în mod clar de construcția circumscripțiilor electorale din Chișinău. Un alt partid care ar putea fi favorizat în circumscripțiile uninominale ar putea fi Partidul Democrat, care deține resurse financiare, media afiliată și controlul ridicat asupra autorităților locale și centrale”, notează expertul. El mai constată că utilizarea frauduloasă a fundațiilor de caritate afiliate politic, eliminarea zilei tăcerii și traseismul politic al primarilor ar putea conduce la o competiție inegală și disproporționată între concurenții electorali.