Sabia revanșei imperiale a Rusiei atârnă din nou asupra R. Moldova (Nicolae Negru/IPN)
După ce în ajun a publicat un interviu cu Vlad Plahotniuc, agenţia de presă IPN contrazice într-o analiză una din constatările coordonatorului coaliţiei de guvernare, cea că din 2016, de când Partidul Democrat și-a asumat guvernarea, flux de emigrare a moldovenilor s-ar fi redus. Autorii analizei admit că fluxul de emigranți, în cifre absolute, s-ar putea reduce din moment ce an de an rămânem mai puțini. Ei invocă însă date statistice care arată că bunăoară în SUA, a patra ca pondere a remitenţelor, numărul solicitărilor de a emigra s-a dublat după preluarea guvernării de democraţi. Doar în anul 2018 care încă nu s-a încheiat „peste 400 mii de moldoveni, aproximativ 13% din populația țării, ar dori să emigreze în SUA. Care nici măcar nu e cea mai solicitată destinație, în comparație cu Rusia și UE”. autorii articolului se întreabă de unde izvorăște optimismul lui Vlad Plahotniuc. „Din imaginația propagandiștilor, care îi scriu răspunsurile la interviuri”, consideră ei.
Agenţia de presă IPN continuă să publice opinii despre anii independenţei R. Moldova. Evenimentele celui de-al 27-lea an de independență au consolidat supozițiile despre caracterul falit al statului Republica Moldova. De această părere este analistul politic Anatol Ţăranu.
Independența Republicii Moldova devine și mai vulnerabilă într-un context geopolitic regional marcat de agonia imperialismului rus. Sabia revanșei imperiale a Rusiei atârnă din nou asupra Republicii Moldova, constată editorialistul Nicolae Negru.
În cei 27 de ani de independență, Republica Moldova a pierdut continuu avântul spre o democrație, spre Uniunea Europeană și spre calea dezvoltării durabile, crede expertul Rosian Vasiloi de la Institutul „Viitorul”. El constată cu îngrijorare un grad avansat de uzurpare a puterii în stat, o justiție selectivă, nerespectarea dreptului la libera exprimare, lucru care se manifestă prin persecutări, denigrări, manipulări ale opiniei publice organizate de către instituții de stat și forțe politico-oligarhice și încercări de a reduce la tăcere. Cu toate acestea, el este optimist. „Vom rezista, avem multă determinare pentru a merge până la capăt”, spune Rosian Vasiloi, citat de IPN.
R. Moldova se îndreaptă într-o direcție greșită, departe de democrație și de a deveni un stat autocratic, spune directorul executiv al Asociaţiei Promo-LEX, Ion Manole, într-un interviu pentru balkaninsight.com. „Fosta „poveste de succes a UE” - R. Moldova – alunecă treptat înspre o țară un regim degradat al democrației. Suntem la aproape 30 de ani de la independență, dar această independență nu corespunde așteptărilor oamenilor; marea majoritate a populației continuă să părăsească țara”, constată juristul. El precizează că „momentele cheie” în declinul standardelor democratice au fost schimbarea sistemului electoral în 2017 şi invalidarea alegerilor din Chişinău. „Corupția endemică a clasei politice a transformat Republica Moldova într-o rușine pentru Europa”, mai afirmă, între altele, Ion Manole.
„Independenţa, ca ţarc consolidat”, titrează Jurnal de Chişinău într-un articol în care se spune că la marcarea celor 27 de ani de independenţă, actuala majoritate parlamentară se poate lăuda cu finisarea lucrărilor de construcţie a unui gard ridicat în jurul Parlamentului, cum nu s-a mai pomenit în alte legislative din state civilizate. „Odată cu ridicarea gardului din jurul Parlamentului, aşa-numiţii aleşi ai poporului demonstrează că se tem de popor. Ei înţeleg că nu ne mai reprezintă”, e de părere Lilia Carasciuc, director executiv Transparency International – Moldova. Nadejda Brânzan, deputată în primul Parlament, spune că a vizitat legislative din alte state şi nu a văzut asemenea garduri. „E o crimă să îngrădeşti o instituţie de stat cu un gard de metal în valoare de peste cinci milioane de lei, în timp ce spitalele, instituţiile şcolare trec prin criză de cadre. Au transformat Moldova, în 27 de ani de independenţă, într-un mare colhoz, unde se fură ce a mai rămas”, spune Nadejda Brânzan.
Ziarul de Gardă a întrebat mai mulţi comentatori ce cred despre intenţia opoziţiei protestatare de a instala corturi în PMAN de Ziua Independenței. „Protestele din 26 august şi tot ce va fi pe 27 sunt un spectacol de imagine electorală pentru Năstase, care caută s-o marginalizeze pe Sandu şi să îşi facă imagine de unic lider al opoziției, crede Anatol Caraman, fost combatant pe Nistru. El crede că lumea va ieşi la acest protest, pentru că viața îi obligă, dar nu vor fi ca în 2014-2015. „Lumea a stat în Piață și în corturi până s-a epuizat tot spiritul protestatar”, observă Caraman. Istoricul Ion Negrei observă că e o premieră politică, ceea ce vom avea pe 26 şi 27 la Chişinău. El spune însă că nu îi e clar ce va fi pe 27 august. „Pe 26 – proteste, dar pe 27? Sărbătorim? Protestăm? Împotriva guvernării? Împotriva Independenței? Care va fi mesajul? Schimbăm guvernarea şi păstrăm Independența? Sau schimbăm și una și alta, şi facem Unirea, din moment ce această independență nu mai slujește cetățenilor ci găștilor politice de la guvernare”, spune Ion Negrei.
„Un congres al nimănui”, aşa îşi intitulează Petru Grozavu editorialul din Ziarul de Gardă în care comentează congresul diasporei organizat săptămână trecută de guvern. Aceste congrese sunt o formalitate şi nu mai prezintă interes pentru Diasporă cea „coaptă”, crede Grozavu. El observă că alegerile pentru Diasporă, ca şi pentru cei de acasă, au fost subiectul Nr.1 pe agenda congresului. „Cu ce s-au ales delegaţii la congres? Cu nimic, pentru că toate răspunsurile Alinei Rusu de la CEC au fost evazive şi s-au redus la: noi nu adoptăm legi, noi vă putem spune doar ce scrie în lege”, remarcă Grozavu. „Nu doar Codul Electoral a fost motiv de discordie în comunicarea Guvern-Diasporă la acest congres, de unde şi întrebarea mai multor delegaţi: la ce bun un congres al Diasporei care, de fapt, e al Guvernului?”, scrie Petru Grozavu.