Viorel Cernăuțeanu a vorbit pe 25 noiembrie, la audieri în Comisia parlamentară pentru economie, buget și finanțe, spunând că IGP a pornit o anchetă în luna august pe baza articolelor din Codul Penal despre „practicarea ilegală a activității de întreprinzător” și „spălarea de bani”.
Dar investigațiile durează pentru că infracțiunea s-a produs în afara R. Moldova și este nevoie de cooperarea cu alte țări, prin comisii rogatorii, a spus Cernăuțeanu.
Au mai fost audiați sau au trimis note scrise oficiali ai Inspectoratului Național de Investigații, Serviciului pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Comisiei Naționale a Pieței Financiare și Procuraturii Pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.
Însă niciuna din instituții nu au putut spune care a fost amploarea escrocheriilor cu criptomonedă sau cum poate fi prevenit fenomenul.
Amploarea escrocheriei TUX
Presa a scris că prăbușirea platformei de investiții TUX a adus prejudicii unui număr de aproximativ 50 de mii de cetățeni moldoveni, care și-ar fi investit economiile în această criptomonedă, fiind atrași de promisiunea unor venituri rapide.
În ultima zi de lucru a platformei, pe 7 octombrie, utilizatorii au primit un mesaj că trebuie să facă o investiție suplimentară de 100 de dolari pentru a mai avea acces la TUX. Dar după ce au făcut transferul, nu au mai avut acces la conturi.
Bani ridicați de Poliție și PCCOCS pe 6 noiembrie, în urma perchezițiilor în cadrul a trei cauze penale vizând activități desfășurate prin platforma de tranzacționare TUX. Cinci persoane, printre care și lideri ai platformei, au fost reținute.
La audierile parlamentare, nici Cernăuțeanu, nici Dumitru Budianschi, președintele Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), nu au confirmat numărul mare persoane vătămate. La CNPF au parvenit doar cinci sesizări de la persoanele vătămate, iar la IGP - 13.
Șeful IGP crede că oamenii se feresc să depună plângeri pentru că „înțeleg că au fost parte a anumitor ilegalități”. „Noi înțelegem că, dacă sunt persoane din domeniul public, ele trebuie să includă în declarația de avere și interese personale veniturile, dacă le-au avut pe parcursul activității ilegale în această platformă de investiții”, a spus Cernăuțeanu.
Procuratura Pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a spus într-o notă informativă trimisă deputaților că nu a primit nicio sesizare de la persoanele vătămate, dar a pornit o investigație din propria inițiativă.
Opoziția cere socoteală
La insistența deputaților de opoziție din Partidul Nostru și Democrația Acasă, care au acuzat autoritățile că nu au reacționat la timp pentru a opri schema TUX, Arcadie Catlabuga, șeful Inspectoratului Național de Investigații (INI), a spus că oamenii legii au identificat circa 50 de organizatori, inclusiv pe cei care au promovat platforma, și lucrează la identificarea altor aproximativ 50.
Nu este limpede dacă printre cei identificați de INI se numără foști demnitari sau dacă aceștia au câștigat de pe urma schemei.
Deputata partidului de guvernământ PAS, Victoria Belous, fostă ministră de Finanțe, a solicitat organelor de drept și persoanelor de demnitate publică „care dețin informații că funcționarii publici sau cetățeni ai R. Moldova au investit în TUX să sesizeze Serviciul Fiscale de stat pentru a verifica dacă au reflectat veniturile”.
Reprezentantul Serviciului pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (SPCSB) s-a apărat și el la audieri, spunând că TUX a deghizat tranzacțiile așa încât să nu apară pe radarul autorităților.
„Ei aveau posibilitatea să cumpere cripto (...) și aceste plăți sunt efectuate prin intermediul prestatorilor de servicii ilegale, care nu se află în vizorul autorităților, având în vedere că nu există o procedură de examinare și de supraveghere a acestora”, a explicat oficialul.
Investitorii în scheme cu criptomonedă își dau banii unor platforme online, care le promit câștiguri mari din aprecierea monedei. Dar nu își pot converti investițiile înapoi în bani gheață în R. Moldova, unde aceste tranzacții nu sunt reglementate.
Dumitru Budianschi de la CNPF a spus că nici instituția condusă de el nu poate face nimic împotriva escrocheriile cu criptomonedă în afară de informarea publicului despre riscuri. De asemenea, el a recomandat ca R. Moldova să adopte practicile unor țări din UE pentru a combate acest fenomen.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te