Șeful Poliției cere să fie pedepsită o judecătoare care a anulat zeci de amenzi pentru vânzarea de voturi. Ce a constatat magistrata

Sesizarea șefului IGP, Viorel Cernăuțeanu, se află la examinarea Inspecției judiciare pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii.

O judecătoare din Cimișlia a constatat că polițiștii au comis abateri amendând oameni pentru că ar fi luat bani în schimbul voturilor, la alegerile din 2024. Șeful Poliției cere ca ea să fie sancționată disciplinar, iar Asociația Judecătorilor spune că e un atac la adresa independenței justiției.

Șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, s-a plâns la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) că judecătoarea Sofia Ghidirim de la Judecătoria Cimișlia a anulat 44 de procese verbale privind corupția electorală și a emis încheieri interlocutorii în aceste cazuri.

Încheierea interlocutorie este un document prin care judecătorul informează organele de drept că, în timpul examinării cauzei, a constatat încălcarea legii și a drepturilor omului.

În sesizarea sa, Cernăuțeanu spune că judecătoarea ar fi pus „presiune” asupra polițiștilor, care s-ar putea să nu mai vrea să întocmească astfel de procese verbale. El solicită consiliului să constate abaterea disciplinară și să o sancționeze.

Ce nereguli a observat judecătoarea

Europa Liberă a studiat câteva din deciziile prin care magistrata a anulat amenzile aplicate de polițiști. În unul din cazuri, era vorba despre un bărbat sancționat cu o amendă de 25.000 de lei pentru că ar fi primit bani prin aplicația băncii rusești Promsvazbank (PSB). În schimbul acestor bani, el ar fi trebuit să voteze „Nu” la referendumul privind introducerea obiectivului de integrare europeană în Constituție, toamna trecută.

Judecătoarea a stabilit că polițistul nu a prezentat probe că bărbatul ar fi comis contravenția și că nu i-a respectat dreptul la apărare. Ea a explicat că agentul constatator a făcut referință la o cauză penală gestionată de Procuratura Anticorupție, dar nu a făcut propria investigație, nu a audiat martori și nu a stabilit circumstanțe concrete. Mai mult, polițistul a indicat o perioadă aproximativă în care ar fi fost săvârșită infracțiunea – între 1 ianuarie și 22 octombrie 2024.

„Nu reiese nicio probă concludentă care să ateste că fapta a avut loc după data de 15 august 2024, la care norma contravențională invocată a intrat în vigoare”, a punctat Sofia Ghidirim, anulând procesul verbal.

Într-un alt caz, o femeie a fost amendată, la fel, cu 25.000 de lei pentru că ar fi primit bani în aceeași perioada (1 ianuarie 2024 - 22 octombrie 2024) prin aplicația aceleiași bănci, pentru „exercitarea sau neexercitarea dreptului de vot” la referendum. Contestând amenda în instanță, femeia s-a plâns că polițistul nu a informat-o că are dreptul să formuleze obiecții, iar procesul verbal a fost scris cu erori și „neciteț”.

Și aici judecătoarea a considerat că polițistul nu a demonstrat „veridicitatea situației” descrise în procesul verbal. Polițistul a făcut referire la același dosar penal despre finanțarea ilegală a partidelor politice, pornit în 2023, în care, printre altele, se spune că 48.847 de persoane au primit bani prin aplicația PSB, pentru diferite acțiuni în interesul blocului „Victorie”, fondat și condus de oligarhul fugar Ilan Șor. Banii ar fi fost utilizați pentru coruperea alegătorilor și remunerarea membrilor blocului politic.

Judecătoarea a mai spus că polițistul nu a examinat mesajele din telefonul femeii și „a operat cu presupuneri”. „În loc să inițieze o anchetă contravențională proprie, în baza semnalelor din dosarele penale, Inspectoratul de Poliție Cimișlia s-a limitat la formalismul întocmirii unui proces verbal generic, care transcrie suspiciuni penale colective, fără individualizare, fără precizie temporală și fără a asigura contradictorialitatea și dreptul la apărare”, se arată în decizia Sofiei Ghidirim.

De ce judecătorii îl critică pe Cernăuțeanu

Asociația Judecătorilor din R. Moldova i-a cerut șefului Poliției să-și retragă cererea și să-și ceară scuze publice de la magistrată pentru „tentativa de discreditare”. Reprezentanții asociației au spus că, în loc să meargă pe o cale legală, adică să conteste hotărârile la Curtea de Apel, Viorel Cernăuțeanu a cerut ca judecătoarea să fie sancționată „pentru simplul fapt că a pronunțat soluții nefavorabile poliției”. Judecătorii califică acțiunile lui drept „un atac direct la adresa independenței judecătorului și a întregului sistem judecătoresc”.

Asociația a explicat că cele 44 de încheieri interlocutorii, prin care judecătoarea a solicitat anchete interne în inspectoratele de poliție, au avut drept scop remedierea „deficiențelor sistemice în constatarea contravențiilor, mai ales în domenii sensibile precum coruperea alegătorilor”.

„De altfel, răspunsurile oficiale ale Inspectoratelor de Poliție Cimișlia și Basarabeasca confirmă că în urma acestor încheieri s-au inițiat anchete, s-au constatat abateri, s-au aplicat sancțiuni și s-au desfășurat instruiri. Cu alte cuvinte, instanța a avut temei legal și faptic solid în toate demersurile sale”, se arată în comunicatul Asociației Judecătorilor.

De asemenea, asociația a cerut CSM să emită o hotărâre „privind apărarea independenței sistemului judecătoresc și a reputației profesionale” a judecătoarei, lucru pe care consiliul nu l-a făcut.

Ce spun șefii IGP și CSM

Într-o discuție cu Europa Liberă, Viorel Cernăuțeanu a spus că nu a cerut CSM să o sancționeze pe Sofia Ghidirim, ci să examineze „anumite circumstanțe”. El susține că încheierile magistratei erau „trase la indigo”, iar în unele dintre acestea au rămas numele persoanelor din alte hotărâri.

„Pare foarte straniu că încheierile de respingere a procedurilor contravenționale au fost emise pe bandă rulantă, în medie de câteva secunde pentru fiecare proces contravențional. În același timp au fost emise încheieri interlocutorii care mă obligă să sancționez toți agenții constatatori”, a declarat șeful IGP.

El a precizat că nimeni nu a fost sancționat pentru abaterile stabilite de instanță, „având în vedere că toate procesele verbale au fost contestate la Curtea de Apel”.

La rândul său, președintele CSM, Sergiu Caraman, a spus Europei Libere сă membrii consiliului vor aștepta decizia Inspecției Judiciare care examinează sesizarea „în care, printre altele, se menționează că judecătorul a acționat în acest mod cu scopul de a descuraja agenții de poliție să constate și să sancționeze coruperea electorală”.

Corupere a alegătorilor fără precedent

După alegerile prezidențiale și referendumul de modificare a Constituției din toamna lui 2024, autoritățile au spus că s-au confruntat cu mituirea alegătorilor fără precedent. Președinta Maia Sandu a declarat după primul tur că grupările criminale ar fi încercat să cumpere 300.000 de voturi.

În aprilie 2025, Virorel Cernăuțeanu a anunțat că peste 6.000 de cetățeni au fost amendați pentru că și-ar fi vândut voturile și că peste 140.000 de persoane sunt cercetate pentru corupere electorală.

Potrivit directorului Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Mustață, autoritățile ruse ar fi creat un centru de comandă la Moscova pentru a submina procesul electoral din R. Moldova. Oligarhul fugar Ilan Șor ar fi fost desemnat lider al acestui grup, având la dispoziție resurse financiare, logistice și tehnice oferite de Rusia pentru a influența rezultatele scrutinelor.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te