Într-o postare pe rețele din 9 aprilie, fosta președintă a Comisiei juridice din Parlament a spus că „adevărata problemă nu este legea (amnistiei - n.r.) sau modificările” la Codul Penal propuse de ea, care au avut scopul „să excludă deficiențele sau prevederile interpretabile”, ci modul în care ANP și instanțele de judecată le-au aplicat.
Stamate a fost exclusă din PAS pe 4 aprilie, fiind acuzată că a fost autoarea a trei amendamente care au permis eliberarea unor deținuți periculoși, pe care ceilalți deputați PAS le-au votat din „abuz de încredere”.
- Citește și: Olesea Stamate, exclusă din rândurile PAS din cauza amendamentelor aduse legii amnistiei
Potrivit partidului de guvernământ, deținuții condamnați pe viață mai întâi foloseau legea amnistiei din 2021 pentru a-și reduce pedeapsa la 30 de ani, după care foloseau prevederile unor amendamente introduse în 2022, care permiteau ieșirea la libertate după ispășirea a 2/3 din termenul pedepsei.
Deputata spune că scopul amendamentelor propuse de ea a fost de a oferi o șansă la eliberare a unor categorii vulnerabile de condamnați, precum „femeile însărcinate și mamele care au în îngrijire copii până la 12 ani”.
În ceea ce ține de deținuții condamnați pe viață care au scăpat la libertate, Stamate spune că aceștia au fost eliberați „fără o argumentare suficientă” din partea ANP, care poate propune eliberarea unor deținuți instanței de judecată, care la rândul ei dispune aprobarea sau respingerea cererii. Deputata a solicitat organelor competente să investigheze situația.
Odată cu excluderea Olesei Stamate din PAS, premierul Dorin Recean a solicitat demisia directorului Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), Anatolie Falca, motivând decizia că ANP este „instituția care trebuie să ia în calcul toate riscurile eliberării deținuților, nu să lase abuzurile să se întâmple”. La rândul său, Falca a spus că instituția pe care a condus-o doar a executat legile votate de deputați.
După izbucnirea scandalului, deputații au adoptat o inițiativă legislativă care schimbă modul în care este aplicată legea amnistiei și Codul Penal. Astfel, persoanele condamnate la închisoare pe viață nu vor mai putea beneficia în același timp atât de reducerea pedepsei, cât și de eliberarea din închisoare, pe motivul executării a 2/3 din termenul pedepsei.
Marți, 8 aprilie, Curtea Constituțională a decis să suspende aplicarea celor trei amendamente la Codul Penal până la o decizie finală a instanței privind constituționalitatea lor, ca urmare a solicitării procurorului general, Ion Munteanu.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te