Pe podul feroviar Prut-Fălciu, nu s-a circulat de mai bine de 30 de ani, din 1993. Ministrul moldovean al Infrastructurii, Vladimir Bolea, a precizat, la ceremonia de semnare, că, pentru început, pe acest segment va fi reluat doar transportul de mărfuri, iar, pe măsură ce vor fi renovate stațiile și gările din regiune, ar putea fi pornit și cel de pasageri.
Cei aproape 4 km de cale ferată pe segmentul din R. Moldova vor avea ecartament european. „Acest memorandum ține de redeschiderea unui nou circuit și de ancorarea R. Moldova în circuitul feroviar al Uniunii Europene și al României, implicit”, a spus Bolea.
Potrivit lui, reluarea conexiunii feroviare pe acest segment va aduce multiple beneficii agenților economici din R. Moldova, care vor putea parcurge un traseu mai scurt pentru transportarea mărfurilor, economisind timp și bani.
La rândul lui, secretarul de stat din Ministerul Transporturilor din România, Irinel Scrioșteanu, a spus că ecartamentul european va întări poziția R. Moldova ca partener comercial, în perspectiva integrării sale europene.
„Este normal ca sistemul cu ecartament european să avanseze în teritoriul Republicii Moldova. Vizăm un transport masiv de marfă dinspre portul Constanța către R. Moldova și invers”, a spus Irinel Ionel Scrioșteanu.
Republica Moldova planifică trecerea totală la un ecartament european până în 2033.
Cea mai mare parte a rețelei feroviare din R. Moldova este cu ecartament de 1.520 mm, similar cu cel folosit în țările din fosta Uniune Sovietică, inclusiv în Ucraina. România și majoritatea țărilor din Uniunea Europeană folosesc ecartamentul standard european de 1.435 mm. Ecartamentul este distanța dintre fețele interioare ale celor două șine ale unei căi ferate.
Încep lucrările la podului rutier de la Ungheni
Lucrările de construcție a podului rutier peste Prut, care va uni localitățile Golăiești din România și Zagarancea din R. Moldova, vor începe pe 26 aprilie.
Proiectul a fost numit „Podul de flori”, similar evenimentelor din 1990 și 1991, când mii de oameni au traversat frontiera dintre România și Moldova sovietică de pe râul Prut fără pașapoarte și vize, pentru prima oară după cel de-al Doilea Război Mondial.
„De ce «Podul de flori»? Pentru că în anii '90 el a fost un pod metaforic, spiritual și astăzi, după atâția ani, începem în realitate să punem în piatră dorințele și visele pe care le-au avut pe atunci românii”, a explicat Vladimir Bolea.
Irinel Scrioșteanu a precizat că acesta va fi primul pod nou peste Prut construit în ultimii 60 de ani. Oficialul român a mai declarat că autoritățile de la București și-au propus ca până în 2030 să fie finalizate cinci poduri peste râul Prut, care să lege România de R. Moldova.
Podul feroviar de la Ungheni va avea patru benzi de circulație, câte două pe sens, și trotuare pietonale. Lungimea totală va fi de 261 de metri, iar lățimea va ajunge la 13 metri în prima etapă.
„Podul de flori” face parte din proiectul strategic al Autostrăzii Unirii, cu traseul Târgu Mureș - Iași - Ungheni, care se va conecta de la frontiera cu Republica Moldova cu Drumul Național Chișinău - Ungheni.
Potrivit proiectului de construcție, traficul rutier va putea fi deschis provizoriu pe pod din toamna anului 2026, în timp ce finalizarea Autostrăzii Unirii este estimată pentru perioada 2029-2030.
Investiția în construirea podului este finanțată integral din fonduri europene. Valoarea proiectului este de peste 30 de milioane de euro.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te