„Dacă rușii îndrăznesc să lanseze drone împotriva Poloniei sau să încalce spațiul aerian al țărilor din nordul Europei, înseamnă că acest lucru se poate întâmpla oriunde”, le-a declarat Zelenski șefilor de stat și de guvern reuniți la Copenhaga.
„În Europa de Vest, în sud, avem nevoie de forțe de reacție și apărare rapide și eficiente, care să știe cum să facă față dronelor”, a mai spus Zelenski, citat de AFP.
Liderul ucrainean a făcut remarcile la summitul Comunității Politice Europene, o structură de dezbateri care depășește cadrul Uniunii Europene, inițiată de președintele francez Emmanuel Macron. Ea și-a ținut unul din primele summituri la Bulboaca, în R. Moldova, în vara anului 2023.
Președinta Maia Sandu își reprezintă țara la reuniunea de la Copenhaga, în prima sa „ieșire” în Europa după victoria partidului fondat de ea, PAS, la alegerile parlamentare moldovene din 28 septembrie.
Alt participant la summit, premierul polonez Donald Tusk, a spus la rândul său că Varșovia se confruntă cu diferite forme de violări și incursiuni rusești „în fiecare săptămână” în zona Mării Baltice, iar gazda reuniunii, prim-ministra daneză Mette Frederiksen, a spus că „în Europa are loc un război hibrid”, într-o aluzie transparentă la Rusia.
Potrivit unui document organizatoric al summitului, Maia Sandu a fost „repartizată” la reuniune într-un grup de lideri care discută despre „securitate și rezistență” - împreună cu președinții Franței, României, dar și cu secretarul general NATO, Mark Rutte.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, îl îmbrățișează la summitul de la Copenhaga pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Ungaria nu-și schimbă pozițiile
Reuniunea Comunității Politice Europene de la Copenhaga are loc la o zi după prima reuniune de toamnă a liderilor din UE, un summit informal ținut tot în capitala daneză, miercuri.
Agenda ambelor întruniri a fost axată mai ales pe securitate, dar a adus și o confirmare - nu tocmai prielnică pentru Kiev și Chișinău - în privința extinderii.
Premierul ungar Viktor Orban, considerat cel mai apropiat partener european al Rusiei, a insistat că nu va „ceda” presiunilor de a permite ceea ce el numește „aderarea accelerată” a Ucrainei la UE. „Copenhaga, ziua a doua. Situația este gravă. Pe masă se află propuneri care susțin în mod deschis războiul. Vor să acorde fonduri UE Ucrainei. Încearcă să accelereze aderarea Ucrainei cu tot felul de trucuri juridice. Vor să finanțeze livrările de arme”, a scris premierul ungar într-o postare sumbră pe rețelele de socializare, adăugând: „Voi susține cu fermitate poziția Ungariei.”
Declarația lui Orban vine după ce mai multe luni de zile, în UE s-au căutat soluții pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina și Moldova - adică pentru „îmblânzirea” liderului de la Budapesta.
Remarcile sale critice par să sugereze însă că el nu va renunța la blocaj, iar europenii vor prefera să aștepte o eventuală înfrângere a lui Orban la alegerile ungurești din primăvară, urmată de o posibilă îmbunătățire a relațiilor dintre Kiev și Budapesta. Guvernul naționalist al lui Orban acuză Ucraina că ar asupri minoritatea maghiară și o consideră nepregătită să adere la UE, inclusiv pentru că este coruptă.
Budapesta nu are nimic împotriva candidaturii Moldovei, dar UE o tratează ca parte a unui „duet”, cu Ucraina, așa că orice obstacol pus în fața Kievului afectează și Chișinăul. Discuțiile despre o posibilă „decuplare”, astfel ca Moldova să meargă singură înainte, nu au dus deocamdată nicăieri, provocând doar iritare la Kiev.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te