Proiectul de concluzii ale summitului, consultat de Europa Liberă, menționează întărirea apărării aeriene, artileriei și a „capacităților de precizie în profunzime”.
„UE va întoarce cu adevărat pagina în ceea ce privește apărarea”, a spus un înalt oficial al UE în ajunul summitului. Acesta a adăugat că există o „disponibilitate clară” manifestată „de către toți” pentru acest obiectiv.
Oficialii sunt așteptați să discute despre majorarea bugetelor militare, o cerere esențială a noii administrații americane în contextul îngrijorărilor legate de angajamentul Washingtonului față de NATO și securitatea europeană. La summit este așteptat să participe și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.
Reuters notează că la reuniunea liderilor europeni este puțin probabil să fie anunțate anunțuri majore privind noi ajutoare către Kiev, altele decât cele 30 de miliarde de euro, pe care blocul comunitar s-a angajat să le ofere deja.
Summitul are loc la câteva ore după un discurs televizat al președintelui francez, Emmanuel Macron, care a spus că Rusia este o „amenințare” pentru toate țările din Europa și că va propune în acest context, spre dezbateri, eventuala extindere a „umbrelei nucleare” franceze pe continentul european. Macron a spus printre altele, în chiar deschiderea discursului, că Rusia manipulează alegerile din România și Moldova.
Înaintea reuniunii, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat marți, 4 martie, un plan de 800 de miliarde de euro pentru „reînarmarea Europei” și asumarea responsabilității pentru apărarea continentului.
„Întrebarea nu mai este dacă securitatea Europei este amenințată într-un mod foarte real”, a spus von der Leyen într-un comunicat înaintea reuniunii de urgență.
Joi, blocul ar urma să analizeze inclusiv posibilitatea de a trimite o forță a UE pentru a garanta un eventual acord de pace în Ucraina. Cu toate acestea, nu este clar dacă se va ajunge la un acord, fiind vizibilă opoziția unor țări ca Ungaria și Slovacia.
Macron răspunde afirmativ cererii lui Merz
Miercuri, președintele francez și-a motivat decizia de a discuta despre extinderea „umbrelei nucleare” franceze pe continentul european, printr-un apel al viitorului cancelar german, Friedrich Merz, care se află deja în căutarea unor alternative la protecția oferită în prezent de SUA.
„Dar, răspunzând apelului istoric al viitorului cancelar german (Friedrich Merz), am decis să deschid dezbaterea strategică privind protecția aliaților noștri de pe continentul european prin descurajarea noastră (nucleară)”, a afirmat el.
Macron într-o fotografie din 5 martie a unui ecran de televizor - în dreapta se află un grafic despre măsurile de înarmare luate de ruși.
Merz, probabil viitorul cancelar al Germaniei, după ce partidul său a câștigat alegerile parlamentare de luna trecută, a pus sub semnul întrebării existența NATO „în forma sa actuală” până la summitul din iunie și a sugerat organizarea de discuții cu Parisul și Londra privind extinderea protecției lor nucleare.
Macron a mai spus că Franța va trebui să cheltuie mai mult pentru apărare și a promis că Parisul va continua să fie alături de Kiev în fața invaziei ruse la scară largă, care a intrat în al patrulea an.
Îngrijorările față de angajamentul SUA față de Ucraina și Europa au crescut după ce Casa Albă a anunțat că președintele Donald Trump a suspendat ajutorul militar american pentru Ucraina și în urma declarațiilor directorului Agenției Centrale de Informații (CIA) care a afirmat că SUA au restricționat și schimbul de informații militare cu Kievul.
- Te-ar putea interesa și: Ajutorul militar pentru Ucraina, în cifre
„Rusia a devenit o amenințare pentru Franța și Europa”, a declarat Macron. „Să privim și să nu facem nimic, ar fi o nebunie.” El a mai anunțat o reuniune a șefilor armatelor europene la Paris, programată pentru săptămâna viitoare.
Președintele francez și-a exprimat speranța că SUA „vor rămâne alături de noi”, dar a adăugat că Europa trebuie să fie pregătită pentru alternativa în care acest lucru nu se întâmplă.
„Viitorul Europei nu trebuie să fie decis la Washington sau la Moscova”, a spus Macron. „Inocența ultimilor 30 de ani s-a încheiat.”
Debutul lui Bolojan
Summitul UE de la Bruxelles va fi primul la care participă președintele interimar al României, Ilie Bolojan, care conduce țara vecină până după alegerile prezidențiale repetate din mai.
Bolojan a mai fost ca șef de stat doar la Paris, la o reuniune de urgență convocată de Macron, și la Chișinău, unde s-a întâlnit cu vechea sa cunoștință din vremea când era doar primar la Oradea, președinta Maia Sandu.
Bolojan și-a exprimat temerea - ca și președintele francez și alți lideri vestici - că odată ce s-ar forța o pace cu Rusia, în Ucraina, Moscova ar folosi răgazul ca să se înarmeze și mai mult și să atace, poate, și alte țări. „Ucraina ar putea fi doar prima victimă”, a spus el.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te