Presa ucraineană a informat că guvernarea de la Kiev l-a lăsat fără cetățenie pe Onufrei (nume de mirean: Orest Berezovski) după ce serviciul de securitate al Ucrainei (SBU) a constatat că el nu a informat autoritățile că a obținut cetățenia rusă în 2002.
Legea ucraineană a cetățeniei a fost actualizată luna trecută, pedepsind ucrainenii care au cetățenie rusă, cu unele excepții (de pildă dacă le-a fost impusă cu forța de ocupanți).
SBU a constatat, de asemenea, că Onufrei reprezintă în continuare un pericol pentru securitatea națională, menținându-și relațiile cu Patriarhia moscovită și opunându-se „obținerii independenței canonice față de Moscova”.
„Să ne amintim că Gundiaev (numele de mirean al Patriarhului Kirill, n. red.) a fost cel care a binecuvântat agresiunea armată a trupelor ruse și urmărește o politică de propagandă care justifică și incită la genocidul poporului ucrainean. În același timp, prin sprijinirea politicii agresive a Federației Ruse, el contribuie la activitățile criminale ale conducerii politice a țării agresoare”, stă scris în comunicatul SBU.
Rusia a protestat joi față de măsura ucraineană. Într-un comunicat de presă, Patriarhia de la Moscova, fidelă guvernării, a spus că lipsirea lui Onufrei de cetățenie este „un act politic dur, menit să exercite presiuni atât asupra acestei persoane, cât și asupra întregii turme de milioane de credincioși ai Bisericii Ucrainene".
Patriarhia moscovită repetă, în comunicat, prezumția că în Ucraina biserica pro-rusă este majoritară.
Biserica condusă de Onufrei a spus mereu că nu mai are legături cu Moscova și nu sprijină invazia rusească, dar autoritățile de la Kiev, ajutate de biserica ortodoxă autocefală, susține că subordonarea continuă.
Biserici rivale și interdicții greu de aplicat
După invadarea neprovocată pe scară largă de către Rusia în februarie 2022, Ucraina și-a intensificat eforturile de a slăbi legăturile cu Moscova inclusiv pe plan bisericesc, favorizând biserica „națională”, autocefală, în dauna celei pro-ruse, conduse de Onufrei.
Un activist naționalist ucrainean cu un banner în care cere ca clericii proruși ca Onufrei (st.) să fie schimbați pe ucraineni aflați în închisori rusești (2018)
Parlamentul ucrainean a votat în urmă cu aproape un an în favoarea interzicerii bisericii pro-ruse, o măsură despre care Kievul spune că va consolida independența națională.
Criticii și susținătorii legii, deopotrivă, spun că ea este, de fapt, greu de aplicat.
Astfel, legea cere ca statul ucrainean să dea în judecată fiecare comunitate religioasă în parte, ceea ce reprezintă o sarcină dificilă, având în vedere că până la nouă mii de astfel de comunități aparțin Bisericii Ortodoxe Ucrainene afiliate Patriarhiei Moscovei.
În fiecare caz, dacă o comunitate religioasă pierde, legea stabilește că apelul este judecat direct de Curtea Supremă, care are ultimul cuvânt de spus.
Biserica ortodoxă a Rusiei și „filialele” ei din fostele republici sovietice sunt acuzate frecvent de guvernările democratice că ar reprezenta pericole de securitate, mai ales că sprijină invazia rusească din Ucraina.
Nu doar Ucraina invadată, ci și Estonia, de pildă, se străduiește să limiteze, prin interdicții și expulzări, influența bisericii ruse.
Iar capul bisericii ortodoxe ruse, Patriarhul Kirill, a fost în mod simbolic primul cetățean rus pe lista de sancțiuni de viză publicată de Cehia după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te