Republica Moldova face progrese mari în procesul de aderare la Uniunea Europeană, iar UE promite să o sprijine pe acest parcurs, precum și în depășirea provocărilor iminente ce țin de securitatea țării și protejarea alegerilor parlamentare din toamnă de influențe externe, în contextul războiului din Ucraina și a războiului hibrid dus de Rusia.
Declarații în acest sens au făcut vicepreședinta Comisiei Europene Kaja Kallas, înalt reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, și Marta Kos, comisar european pentru politica europeană de vecinătate și negocieri de extindere, la încheierea celei de-a noua reuniuni a Consiliului de Asociere UE – R. Moldova, într-o conferință comună cu prim-ministrul moldovean Dorin Recean.
În iulie, primul summit UE - Republica Moldova
Kaja Kallas a menționat „progrese impresionante” în combaterea corupției, în domeniul justiției și susținerea valorilor democratice, subliniind nevoia de a continua reformele pentru a menține un „ritm prielnic” de avansare pe traiectoria aderării.
„Urmează primul summit UE – R. Moldova exact peste o lună și acest summit va duce progresul mai departe în multe sectoare – de la energie la domeniul digital și educație”, a spus Kallas.
„Calea este foarte clară – Moldova își are locul în Europa. Moldova și-a demonstrat în repetate rânduri angajamentul față de traiectoria europeană. Europa va fi alături de Moldova la fiecare pas”, a menționat înaltul reprezentat al UE. Ea a concretizat că UE va susține accelerarea accesului Moldovei la sistemul de plată european, extinderea serviciilor de telefonie mobilă și proiecte de infrastructură.
Premierul Recean mulțumește și promite
Premierul Dorin Recean a declarat că relația Moldovei cu UE „a depășit etapa simbolică, atunci când aderarea la UE era doar un vis, și a intrat într-o fază de executare, de muncă zilnică”. „Aderarea noastră la UE deja are loc - aceasta este noua normalitate a R. Moldova”, a menționat prim-ministrul.
El a trecut în revistă mai multe acțiuni și reforme din diferite domenii, mulțumind Uniunii Europene pentru susținere și remarcând că Moldova contează în continuare pe sprijin: „De unii singuri, ne-ar trebui jumătate de secol ca să reușim ceea ce vom reuși în următorii câțiva ani”.
Totodată, Dorin Recean a dat asigurări că Moldova pune accent pe consolidarea statului de drept, combaterea corupției și reducerea influenței oligarhilor. Premierul a mai spus că guvernul va continua lupta împotriva dezinformării care, potrivit lui, pune în pericol securitatea națională, „va apăra integritatea proceselor electorale și va lucra pentru ca reformele să nu fie doar un document, ci o realitate pentru fiecare cetățean”.
Prim-ministrul moldovean a declarat că obiectivul autorităților de la Chișinău e deschiderea cât mai curând a primului capitol de negociere privind aderarea la UE și a tuturor celor 33 de capitole până la sfârșitul anului 2025.
Comisarul european Marta Kos a remarcat, în acest sens, că relațiile sunt „într-un punct culminant”: „Facem progrese cu mare viteză, deja au fost trimise trei rapoarte de screening - pentru clusterele 1 (elemente fundamentale), 2 (piața internă) și 3 (relații externe). Consiliul dispune acum de toate elementele necesare pentru a lua o decizie”.
Sprijin UE în fața războiului hibrid dus de Rusia
Marta Kos și Kaja Kalla au menționat, de asemenea, că R. Moldova va fi susținută de UE pentru a asigura integritatea și buna desfășurare a alegerilor parlamentare din toamnă.
„În septembrie, poporul din Moldova va vota pentru viitorul său. Atunci, Moldova se poate baza pe UE pentru alegeri libere și corecte, pentru a proteja spațiul cibernetic, pentru a contracara propaganda rusească, dar și pentru a susține organele de presă independente și jurnaliștii independenți”, a menționat Marta Kos.
Potrivit Kajei Kallas, alegerile parlamentare din toamnă vor fi o țintă a războiului hibrid rusesc și e foarte probabil că se vor folosi bani pentru a manipula cetățenii moldoveni. În acest sens, UE va extinde sprijinul pentru spori reziliența R. Moldova, fiind deja implicate grupuri de experți care ajută la combaterea finanțării ilicite a alegerilor și ingerințelor străine în procesul electoral.
Ce îi mai cere UE Chișinăului
Dincolo de aprecierile și optimismul din conferința de presă, un document ce exprimă poziția pe care urma să o prezinte UE la reuniunea de la Bruxelles din 4 iunie, document consultat de Europa Liberă, conține mai multe cerințe față de R. Moldova, din diferite domenii.
Între altele, Uniunea Europeană cere R. Moldova să întărească de urgență capacitățile poliției, instanțelor judecătorești și ale Comisiei Electorale Centrale înainte de parlamentarele din septembrie, pentru a preveni finanțarea ilegală a campaniei electorale și noi interferențe rusești.
Totodată, Bruxellesul cere Moldovei să ducă la capăt reformele din justiție, inclusiv evaluarea externă a procurorilor și judecătorilor, de rând cu procesul de deoligarhizare; „subliniază importanța jurnalismului independent”, cerând Chișinăului să-l „sprijine și protejeze”.
Pe plan extern, UE cere Republicii Moldova să continue eforturile de aliniere la sancțiunile adoptate de blocul comunitar împotriva Rusiei și Belarusului și să se asigure că acestea nu sunt ocolite.
Primele 300 de milioane de euro
Republica Moldova va primi, în perioada imediat următoare, 300 de milioane de euro, cu titlu de prefinanțare din Pactul de Creștere de 1,9 miliarde de euro. Anunțul a fost făcut de europarlamentarul Siegfried Mureșan, în urma unei întrevederi la Bruxelles cu premierul Dorin Recean, transmite IPN.
În martie, Consiliul Uniunii Europene a dat undă verde instituirii Mecanismului de reformă și creștere pentru Republica Moldova, un nou instrument de susținere a reformelor și a creșterii economice în țară. Pachetul financiar de 1,9 miliarde de euro furnizat de mecanism este cel mai mare pachet de asistență UE primit de Moldova de la proclamarea independenței și completează alte mijloace substanțiale de sprijin acordat de Uniunea Europeană.
„Gata de aderare în 2028”
Guvernul de la Chișinău a aprobat, pe 28 mai, programul național de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru anii 2025-2029, care detaliază când și cum vor fi adoptate și puse în practică 3.117 acte europene, pregătind țara de integrarea în blocul comunitar. Chișinăul a depus cererea de aderare în martie 2022, odată cu Kievul și Tbilisi, iar în iunie 2022 R. Moldova și Ucraina au obținut statutul de țări candidate la aderare. În iunie 2024, s-a dat startul procesului de negocieri.
Autoritățile au declarat anterior că R. Moldova își propune să devină membră a UE până în anul 2030. Miercuri, la Bruxelles, 4 mai, în cadrul unei întrevederi cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, premierul moldovean Dorin Recean a declarat că Republica Moldova își propune să fie gata pentru aderare mai devreme: „Vom face tot ce ne stă în puteri ca să fim pregătiți pentru aderare până în 2028”.
A noua reuniune a Consiliului de Asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova, desfășurată pe 4 iunie, a avut drept scop evaluarea progreselor înregistrate de Chișinău în procesul de aderare la UE și a angajamentelor asumate pentru implementarea reformelor-cheie.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te