Politicieni de rang înalt, printre care probabil președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, se vor deplasa la Haga pentru a lansa o Comisie Internațională de Despăgubiri pentru Ucraina.
Într-un sens, acesta este al doilea dintre cei trei pași necesari pentru ca Kievul să obțină despăgubiri în viitor. Primul a fost făcut în 2023, când Consiliul Europei a decis să înființeze un Registru al Daunelor pentru Ucraina.
Acest registru este deja funcțional și, până în prezent, a primit peste 60.000 de cereri de despăgubire de la țări, organizații și persoane fizice. A treia și ultima etapă va fi înființarea unui Fond de Despăgubiri, dar aceasta este o etapă de viitor și este considerată foarte puțin probabilă în acest moment, având în vedere că Moscova s-a arătat foarte puțin interesată de așa ceva.
Oficialii europeni cu care RFE/RL a luat legătura sunt însă categorici că lucrările de înființare a registrului, comisiei pentru cereri de despăgubire etc. vor influența probabil orice tratat de pace între Rusia și Ucraina.
Cu ce se va ocupa noua comisie?
Dacă registrul a colectat și înregistrat până acum cererile de despăgubire, stocând totodată dovezile care le susțin, comisia va continua acum această activitate, evaluând efectiv cererile și stabilind ce tip de despăgubire, dacă este cazul, se cuvine.
Comisia va analiza evenimentele începând cu lansarea invaziei pe scară largă din 24 februarie 2022. Activitatea ei acoperă întregul teritoriu al Ucrainei recunoscut la nivel internațional, inclusiv teritoriile pe care Rusia le deține în prezent și le-a deținut de la anexarea Crimeii în 2014 și izbucnirea ulterioară a conflictului în regiunile ucrainene Donețk și Luhansk. De asemenea, include spațiul aerian al Ucrainei, căile navigabile interioare și apele maritime teritoriale, precum și aeronavele și navele aflate sub jurisdicția Kievului.
Convenția va intra în vigoare odată ce va fi ratificată de 25 de state participante. Acest lucru ar trebui să se întâmple relativ curând, având în vedere că registrul a fost susținut de 41 de țări, inclusiv toate statele membre ale UE, cu excepția Ungariei. Potrivit diplomaților cu care RFE/RL a luat legătura, se preconizează că se va ajunge la un număr similar.
Următorul pas este ca secretariatul registrului să devină secretariatul comisiei pentru revendicări. Deși nu s-a decis încă, este probabil ca ea să aibă sediul la Haga, deoarece acolo a fost înființat Registrul. Olanda a fost, de asemenea, probabil țara cea mai activă în această chestiune și a jucat un rol cheie în redactarea convenției și în aprobarea acesteia de către diferite organisme ale Consiliului Europei în ultimul an.
Odată ce sistemul va fi operațional, vor fi create trei comisii pentru evaluarea tuturor cererilor. Membrii acestor comisii vor fi denumiți „comisari” și pot candida direct pentru o astfel de funcție, deși cea mai probabilă cale este ca țările care fac parte din convenție să își nominalizeze experții naționali în domenii precum dreptul internațional, soluționarea litigiilor, asigurări și evaluarea daunelor.
Și, deși atât registrul, cât și comisia au o puternică orientare europeană și sunt înființate în cadrul instituțional al Consiliului Europei, ele sunt deschise țărilor din întreaga lume. (De fapt, totul a pornit de la o rezoluție privind viitoarele reparații către Ucraina, adoptată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite în 2022.)
În mod curios, Rusia este, de asemenea, liberă să adere atât ca membru cu drepturi depline, cât și ca „observator”, chiar dacă acest lucru este considerat „foarte puțin probabil” în acest moment de către oficialii europeni cu care a discutat RFE/RL. Dacă Moscova ar deveni membră în viitor, ar trebui să suporte costurile întregii comisii, care vor fi deocamdată acoperite din contribuțiile statelor participante.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te